Emiterea deciziei de sanctionare. Concediu ingrijire copil

Intrebare:

O salariata a fost in concediu ingrijire copil pana la data de 03.nov.2011. In aceasta perioada, punctul de lucru in care acesta isi desfasura activitatea s-a desfiintat. De la data de 3 noiembrie si pana in prezent, salariata nu facut solicitare de reincepere a activitatii, iar angajatorul nu a reusit sa o contacteze. Cum ar trebui procedat in acest caz? Care este, in aceasta situatie, temeiul legal pentru incheierea contractului de munca si cum ar trebui sa apara pontata in perioada 3 noiembrie (cand a iesit din CIC) si pana la momentul incheierii contractului?


Raspuns:

Contractul individual de munca a salariatei aflate in concediu pentru cresterea copilului a fost suspendat in temeiul art. 51 lit. a) din Codul muncii , republicat, pe durata suspendarii putandu-se angaja pe postul salariatei respective numai persoane cu contract individual de munca pe durata determinata, situatie in care durata acestui din urma contract va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular.
Prin urmare, la reluarea activitatii angajatorul este obligat sa redea persoanei in cauza postul avut anterior suspendarii CIM.

Angajatorul emite o decizie prin care constata incetarea suspendarii contractului individual de munca. Incetarea suspendarii CIM va fi inregistrata in registrul electronic de evidenta a salariatilor in baza deciziei de incetare a suspendarii emise de angajator. Pentru perioada cuprinsa intre 3 noiembrie si momentul prezent angajatorul are posibilitatea sa stabileasca prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern, conditiile in care contractul individual de munca poate fi suspendat in cazul in care salariatul absenteaza nemotivat. Prin urmare, contractul individual de munca va putea fi suspendat in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern si numai daca absentele au caracter nemotivat.

Asadar, chiar daca conditiile in care contractul se suspenda sunt stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern, suspendarea nu poate opera cata vreme nu se stabileste cu certitudine caracterul nemotivat al absentelor.
Daca salariatul lipseste de la locul de munca, angajatorul va dispune efectuarea cercetarii disciplinare prealabile urmand ca in cadrul cercetarii sa se stabileasca daca absenta salariatul a avut un motiv obiectiv cum ar fi exemplu, ca a fost bolnav si prezinta un certificat medical pentru incapacitate temporara de munca, situatie in care intervine o alta cauza de suspendare.

Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale se inregistreaza in registru de evidenta a salariatilor (ReviSal) in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.

In concluzie, conform art. 51 alin. (2) din Codul muncii , contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.
Suspendarea contractului individual de munca (CIM) in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern, pentru absente al caror caracter nemotivat a fost dovedit, se inregistreaza in registrul de evidenta a salariatilor in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.

Potrivit art. 61 lit. a) din Codul muncii , angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune discplinara.
Sub sanctiunea nulitatii absolute, masura concedierii discplinare nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.

In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile mentionate fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.

Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.
Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.

Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta. Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.