Reducere programului de lucru in cazul salariatei insarcinate

24 Mai 2012
24 Mai 2012
salariata insarcinataOUG 96/2003Codul munciiCIMtimpul de lucrumedicina muncii
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X



Intrebare: Avem o salariata insarcinata (18 luni) si aduce de la medicul de familie adeverinta medicala prin care de recomanda program redus de lucru. Care sunt documentele pe care ar trebui sa le intocmim?  Este necesar sa instiintam medicul de medicina muncii? Reducerea timpului de lucru se realizaeaza pe baza de certificat medical cod 10?


Raspuns: In informatiile spetei observam ca s-a strecurat o eroare si ca salariata este insarcinata in 18 saptamani. Art. 13 din OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari de Legea 25/2004 , cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca in baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Aceasta dispozitie legala a dat nastere la pareri divergente in decursul timpului in privinta modalitatii de acordare a acestui drept al salariatei gravide tocmai datorita mentiunii de sfarsit - potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale - , dispozitie care facea deci trimitere la Legea 19/2000 (act normativ in vigoare la momentul adoptarii OUG 96/2003) si care pana la adoptarea OUG 158/2005 a reglementat si materia concediilor si indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate.

Legea 19/2000 nu prevedea dispozitii speciale privind reducerea cu o patrime a duratei normale de munca a salariatei gravide, singura mentiune in lege privind reducerea timpului de lucru era in legatura cu indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala, drept de asigurare sociala. Insa reducerea cu o patrime a duratei normale de munca potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (Legea 19/2000) nu se realiza cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, asa cum prevedea art. 13 din OUG 96/2003. Pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala conform Legii 19/2000 se acorda asiguratilor o indemnizatie suportata integral din bugetul asigurarilor sociale de stat, al carui cuantum lunar era egal cu diferenta dintre baza de calcul care se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective si venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de munca, fara a depasi 25% din baza de calcul.
Datorita diferentelor de regim juridic s-a apreciat de catre unii practicieni ca sunt doua drepturi distincte.

Aceste necorelari la nivel de reglementare legala au nascut la nivelul angajatorilor doua practici:
- acordarea reducerii cu o patrime a duratei normale de munca in baza certificatului medical completat cu codul 10 - Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru;
- acordarea reducerii cu o patrime a duratei normale de munca in baza recomandarii medicului de familie. Astfel, pentru a putea beneficia de reducerea cu o patrime a duratei normale de munca conform prevederilor art. 13 din OUG 96/2003 salariata va depune la angajator o cerere in acest sens la care va alatura recomandarea medicului de familie sau recomandarea medicului specialist care a urmarit sarcina avizata de medicul de familie. La acest moment reglementarea legala a concediilor si indemnizatiilor de asigurari sociale este cuprinsa in OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari de 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit art. 18 lit. a) din acest act normativ, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de indemnizatie pentru reducerea timpului de munca, indemnizatie care, potrivit art. 40 alin. (4) din Normele de aplicare a prevederilor  OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin ordinul comun OMS si OPCNAS 60/32/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

In conformitate cu art. 40 alin. (1) din aceleasi norme, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala se acorda asiguratilor prevazuti la art. 1 alin. (1) lit. A si B din OUG 158/2005, care, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca, si se acorda, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pentru cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, in una sau mai multe etape.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca certificatele de concediu medical pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala de lucru se elibereaza de medicul curant care a propus aceasta reducere pentru cel mult 30 de zile calendaristice, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pana la durata maxima prevazuta de lege.

Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementarilor in vigoare (art. 11 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, astfel cum a fost abrobata cu modificari si completari de 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare). Conform art. 15 ultimul alineat din Ordinul comun OMS 233/2006 si OPCNAS 125/2006, in cazul completarii codului 10 - Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru -, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca medicul curant care elibereaza certificatul de concediu medical va inscrie in rubrica "Avizul medicului expert" numarul si data avizului dat de medicul expert al asigurarilor sociale. Totodata, se vor mentiona si numele, prenumele si codul de parafa al medicului expert care a avizat.

O concluzie se impune, si anume aceea ca exista deosebiri importante in reglementarea reducerii cu o patrime a duratei normale de munca in ceea ce o priveste pe salariata gravida potrivit OUG 96/2003 si reducerea cu o patrime a duratei normale de munca ca drept de asigurare sociala reglementat de OUG 158/2005. Astfel, in timp ce indemnizatia pentru reducerea timpului de munca prevazuta de OUG 158/2005 se acorda in baza certificatului de concediu medical completat cu codul 10 – Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru - si se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, reducerea cu o patrime a duratei normale de munca a salariatei gravide astfel cum mentioneaza OUG 96/2003 se realizeaza cu mentinerea veniturilor salariale, care sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului si se acorda in baza recomandarii medicului de familie.

In ceea ce priveste medicul de medicina muncii, acesta are competente in ceea ce priveste evaluarea privind riscurile la care pot fi supuse salariatele gravide, care au nascut recent si cele care alapteaza la locurile lor de munca. Art. 7 alin. (1) din OUG 96/2003 prevede ca in termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris de catre o salariata ca se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e) acesta are obligatia sa instiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea. Alin. (2) din acelasi articol prevede ca de la data primirii instiintarii medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei la termenele si in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.

Asadar, este obligatoriu ca medicul de medicina muncii sa fie instiintat de catre angajator in termenele si conditiile prevazute de OUG 96/2003 astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari de Legea 25/2004 , cu modificarile si completarile ulterioare.

NOUTATI din Legislatie muncii

Diurna LEGALA. Ce s-a modificat in 2024?


Atentie, au intrat in vigoare 3 acte normative noi! Modificarile sunt majore!

Descoperiti care sunt cele mai frecvente greseli care apar la acordarea diurnei!

Eplicatii detaliate din lucrarea: Totul despre Diurna. Legislatia actualizata la zi. Cazuri practice explicate.

Vedeti AICI Cazuri practice explicate >>


 

 

Atentie!

Descarcati raportul GRATUIT

"Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


 

 

 
 
 

Descarcati raportul GRATUIT
“Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii”

exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.


 
NOU in CODUL MUNCII
Descarcati raportul
GRATUIT
"Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
Adauga mai jos adresa ta de email
si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
[x]