Intrebare: Intr-o companie, majoritatea angajatilor lucreaza 12 ore/zi, dar in contractul de munca este specificat 8 ore/zi (norma intreaga). In acest caz este necesara modificarea timpului de lucru prin acte aditionale la CIM sau este suficienta specificarea programului de 12 ore in regulamentul intern al societatii?
Raspuns: Asa cum prevede art. 117 alin. (1) din Codul muncii republicat, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal asa cum este ea la art. 109 (peste 40 de ore), reprezinta munca suplimentara. Regula se aplica si in situatia in care datorita specificului activitatii munca este organizata in tura, tura continua, turnus, program fractionat. Posibilitatea existentei unei durate zilnice a timpului de munca mai mare de 8 ore este prevazuta de art. 112 din Codul muncii republicat. Pentru situatiile in caer aceasta durata este de 12 ore, ea va fi urmata in mod obligatoriu de o perioada de repaus de 24 de ore.
Asadar, daca prin specificului activitatii, programul de lucru este astfel stabilit incat durata zilei de munca este mai mare de 8 ore, timpul de lucru in celelalte zile lucratoare trebuie sa fie stabilit fara a se depasi, conform ar. 110 alin.(2) din Codul muncii, 40 de ore pe saptamana. Munca prestata de salariat la solicitarea angajatorului in afara duratei programului normal de lucru, respectiv de 40 de ore pe saptamana, reprezinta ore suplimentare. Insa in cazul formele specifice de organizare a timpului de lucru nu constituie ore suplimentare orele care depasesc durata legala zilnica a timpului de munca (de 8 ore) in cadrul programului de lucru saptamanal de 40 de ore. Dar orele care depasesc programul de lucru saptamanal de 40 de ore sunt ore suplimentare.
In contractele individuale de munca incheiate cu salariatii este obligatorie repartizarea reala a timpului de munca. Astfel, nu este permis ca, in contractele individuale de munca sa se prevada ca salariatii lucreaza de la 8-16 daca in realitate timpul de munca este repartizat in ture. Date fiind aceste prevederi, contractele individuale de munca trebuie modificate prin incheierea de acte aditionale in care se va preciza modalitatea reala de repartizare a timpului de munca. In acest sens, trebuie sa aveti in vedere si prevederile art. 116 din Codul muncii potrivit carora angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat.
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
40 Modele de Regulament Intern
In concluzie, modificarea duratei muncii se face numai prin act aditional la CIM si nu unilateral prin decizia angajatorului de completare a Regulamentului intern.