Concediul paternal se acorda in conditiile Legii nr. 210/1999 a concediului paternal, publicata in Monitorul Oficial nr. 654 din 31 decembrie 1999 si a Hotararii Guvernului nr. 244/2000, care reglementeaza normele de aplicare a acestui act normativ, in scopul de a asigura participarea efectiva a tatalui la ingrijirea nounascutului.
Tatal copilului nou-nascut este persoana care participa efectiv la ingrijirea acestuia, indiferent daca copilul este nascut din casatorie, din afara casatoriei sau este adoptat de titularul dreptului, si are dreptul la un concediu paternal de 5 zile lucratoare.
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului.
Concediul paternal se acorda numai daca titularul acestui drept are calitatea de salariat, indiferent de modul de organizare si de finantare a unitatii in care el isi desfasoara activitatea.
In cazul in care titularul dreptului la concediu paternal este asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu paternal platit de 5 zile lucratoare.
Legis Plus Legislatia Muncii
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Manual de prim ajutor si interventie in situatii de urgenta
De cate zile de concediu beneficiaza tatal de gemeni?
Indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective.
In cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare.
Tatal poate beneficia de cele 15 zile lucratoare de concediu paternal numai o singura data.
Beneficiarul concediului paternal are dreptul, pe durata concediului, la o indemnizatie care se suporta din fondul de salarii. Cuantumul acestei indemnizatii este egal cu salariul brut realizat de tata, inclusiv sporurile si adausurile la salariul de baza.
Pe durata concediului paternal, beneficiarul nu are dreptul la tichete de masa.
In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie, tatal copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama, certificatul medical fiind eliberat de medicul de specialitate obstretica-ginecologie din unitatea sanitara unde a nascut femeia sau de catre medicul care a asistat nasterea.
Pe perioada concediului acordat in caz de deces al mamei, tatal copilului beneficiaza de o indemnizatie care poate avea optional un cuantum egal cu:
a) ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei;
b) valoarea salariului de baza si vechimea in munca a tatalui.
Angajatorul are dreptul sa aleaga intre cele doua posibile valori ale indemnizatiei.
Chiar daca angajatorul tatalui alege sa plateasca indemnizatia la valoarea indemnizatiei de sarcina si lauzie ce s-ar fi cuvenit mamei, aceasta suma se suporta in totalitate din fondul de salarii al unitatii angajatoare, iar nu de bugetul asigurarilor sociale.
De remarcat ca, in mod surprinzator, Codul muncii a omis sa includa concediul paternal printre cazurile de suspendare a contractului individual de munca pe parcursul carora concedierea este interzisa. Astfel, in art. 60 din Codul muncii nu se prevede interzicerea concedierii pe perioada concediului paternal. Deci salariatul poate fi concediat in timp ce se afla in executarea acestui concediu.
Durata concediului paternal nu se scade din durata concediului de odihna platit la care avea dreptul tatal si nu afecteaza vechimea in munca sau stagiile de cotizare ale angajatului in sistemul asigurarilor sociale de stat.
Asadar, tatal copilului nou-nascut, care participa efectiv la ingrijirea acestuia, indiferent daca copilul este nascut din casatorie, din afara casatoriei sau este adoptat are dreptul la concediu paternal cu durata de 5 zile lucratoare (Legea 210/1999 prind concediul paternal).
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului. Indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective.
Concediul paternal se acorda numai daca titularul acestui drept are calitatea de salariat, indiferent de modul de organizare si de finantare a unitatii in care el isi desfasoara activitatea. In temeiul art. 4 din Legea 210/1999 prind concediul paternal, in cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal, acordat se majoreaza cu 10 zile lucratoare. De acest supliment de 10 zile tatal poate beneficia numai o singura data.
Prin urmare, salariatul poate beneficia de 5 zile de concediu paternal daca nu a obtinut atestat de puericultura si de 15 zile de concediu paternal daca a obtinut atestatul de absolvire a unui curs de puericultura.
Dreptul la majorarea duratei concediului paternal se acorda numai o singura data, indiferent de numarul copiilor titularului. Cursul de puericultura consta in prezentarea unor notiuni elementare teoretice si practice necesare in vederea ingrijirii copilului mic, in vederea participarii efective a tatalui la ingrijirea propriului copil nou-nascut.
Cursul de puericultura va fi tinut de medicul de familie al tatalui, in perioada de sarcina a mamei sau dupa nasterea copilului. In urma verificarii notiunilor dobandite medicul de familie va elibera atestatul de absolvire a cursului de puericultura.
In cazul in care tatal are studii de specialitate (medic, asistent medical) nu mai este necesara absolvirea cursului de puericultura, ci numai obtinerea atestatului in conditiile mentionate.
Atestatul reprezinta actul doveditor prin care se constata insusirea notiunilor si cuprinde, impreuna cu aceasta constatare, datele personale din cartea de identitate a tatalui, locul sau de munca, data eliberarii, semnatura si parafa medicului de familie.
Reamintim faptul ca indemnizatia de concediu paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si nu din fondurile statului. Plata indemnizatiei de concediu patrernal nu se suporta si de angajator si de catre stat asa cum este cazul, de exemplu, al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca care suporta in primele 5 zile de angajator iar in urmatoarele din FNUASS.
Conform art. 2 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) constituie element al registrului perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale.
Concediul paternal nu se acorda in baza unui certificat medical, astfel incat, suspendarea contractului individual de munca pentru efectuarea acestui concediu se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor.
Conform art. 49 alin. (2) din Codul muncii , suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
Astfel, pe durata suspendarii se prestarea muncii de catre salariat si a drepturilor de natura salariale cuvenite pentru munca prestata. Dar, asa cum se arata la alin. (3) pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
Or, indemnizatia cuvenita salariatului pe durata concediului paternal este un drept prevazut de lege.
Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca (art. 37 din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata).