Perioada maxima de delegare. Interpretari diferite

Un angajat e delegat in cadrul aceluiasi angajator pe o perioada ce depaseste cele 120 calendaristice. intr-un caz similar, la expirarea celor 120 de zile, unui angajat in aceeasi situatie i s-a facut act aditional cu clauza de mobilitate in care i se platea indemnizatie de mobilitate in locul diurnei, cu mentiunea ca la indemnizatia de mobilitate se plateau toate taxele aferente unui venit salarial.


Vom stabili astfel ce forma legala exista pentru delegatii mai lungi de 120 de zile calendaristice in 12 luni si daca e obligatoriu sa se acorde indemnizatie de mobilitate in loc de diurna dupa 120 zile de delegare, daca delegatia continua.

Vom vedea, totodata, daca datorita redactarii ambigue a art. 44 alin. (1) din Codul muncii, exista riscul ca organele fiscale sa interpreteze ca perioada delegarii nu poate depasi 120 de zile in 12 luni si sa reconsidere sumele de bani acordate salariatilor cu titlu de diurna in perioada ce depaseste cele 120 de zile in 12 luni ca fiind venituri salariale.

Solutia consultantului:

Intr-adevar, redactarea art. 44 alin. (1) din Codul muncii, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 40/2011, este ambigua, lasand loc la interpretari diferite.

Astfel, o interpretare a textului legal ar putea fi in sensul ca perioadele succesive pe care se poate prelungi delegarea cu acordul salariatului pot totaliza un maximum de 60 de zile calendaristice, situatie ce ar atrage posibilitatea delegarii unui salariat pentru maximum 120 de zile calendaristice in 12 luni, respectiv maximum 60 de zile din dispozitia unilaterala a angajatorului si maximum 60 de zile calendaristice cu acordul salariatului.

Aceasta interpretare decurge si din caracterul delegarii de masura temporara. Or, a accepta ca delegarea, chiar cu acordul salariatului, poate fi dispusa la infinit, transforma aceasta masura intr-una definitiva.

Totodata, intr-o alta interpretare, pe care noi o impartasim, fiecare perioada pentru care se poate prelungi delegarea cu acordul salariatului este de maximum 60 de zile calendaristice, interpretare ce conduce la posibilitatea prestarii muncii in delegatie pe o perioada mai mare de 120 de zile calendaristice pe an.

Opinia noastra este intemeiata si pe cele mentionate in expunerea de motive a Legii nr. 40/2011, respectiv "posibilitatea prelungirii delegarii pe perioade de maximum 60 de zile, cu acordul scris al salariatului, a fost propusa pentru a facilita desfasurarea activitatii angajatorului in efectuarea anumitor lucrari care necesita o perioada de timp mai mare decat termenul prevazut in actuala reglementare.

Or, reglementarea anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 40/2011 prevedea ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile. Dar, din cauza redactarii ambigue nu excludem posibilitatea ca organele fiscale sa interpreteze in sensul ca perioadele succesive pe care se poate prelungi delegarea cu acordul salariatului pot totaliza un maximum de 60 de zile calendaristice.

Astfel, raspunsul la intrebarea dumneavoastra depinde de opinia la care intelegeti sa achiesati. In cazul in care achiesati la prima opinie, salariatul poate presta activitate in delegatie cel mult 120 de zile pe an fara posibilitatea de prelungire.

Inserarea unei clauze de mobilitate in contractul individual de munca permite ca salariatul sa presteze activitate in mai multe locuri de munca inscrise in contract, dar salariatul nu poate beneficia de diurna in perioada in care isi desfasoara activitatea la aceste locuri de munca. Aceasta inseamna ca este dezavantajos pentru ca diurna nu intra in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale in timp ce prestatiile acordate pentru mobilitate, da.