LEGISLATIAMUNCII.ROTimpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, adica se afla concret la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile impuse prin contractul de munca. Regula generala de repartizare a timpului de munca este reglementata de art. 113 alin. (1) Codul muncii , care prevede ca repartizarea normala a timpului de munca saptamanal, se face in mod egal, 8 h/zi, 40 h/saptamana.
Alin (2) al aceluiasi articol prevede ca in functie de specificul unitatii angajatoare, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 h/saptamana. Totusi pe cale de exceptie, Codul muncii , stabileste ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 h/saptamana, inclusiv orele suplimentare.
Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal va fi stabilit prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau in cazul lipsei acestuia prin regulamentul intern.
Repartizarea inegala a timpului de munca, poate functiona doar daca a fost expres prevazuta si in contractul individual de munca (art. 116 alin (2) Codul muncii ).
Astfel, repartizarea inegala a timpului de lucru se face cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana (numarul total al orelor lucrate in intervalul unei saptamani (luni-duminica) sa nu depaseaca 40) si cu respectarea prevederilor privind repausul saptamanal (art 137 din Codul muncii ).
Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet
Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
Munca in ture (sau in schimburi) este un exemplu de repartizare inegala a timpului de munca.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
