Protectia maternitatii la locul de munca. Tot ce trebuie sa stie angajatii si angajatorii

Protectia maternitatii la locurile de munca este reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca.

Acest act normativ a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 750 din 27 octombrie 2003.

In cadrul OUG 96/2003 sunt reglementate masurile de protectie sociala pentru:

a) salariate gravide si mame, lauze sau care alapteaza, de cetatenie romana ori a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator;

b) cetateni ai altor state si apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta in Romania, daca fac parte din categoriile de salariate prevazute la lit. a).

Iata cateva notiuni pe care trebuie sa le cunoastem, cu privire la protectia maternitatii la locul de munca:

protectia maternitatii = protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile lor de munca;

locul de munca = zona delimitata in spatiu, in functie de specificul muncii, inzestrata cu mijloacele si cu materialele necesare muncii, in vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru indeplinirea unei activitati de catre unul ori mai multi executanti, cu pregatirea si indemanarea lor, in conditii corespunzatoare tehnice, organizatorice si de securitate si sanatate in munca, din care se obtine un venit in baza unui raport de munca ori de serviciu cu un angajator;

salariata gravida = femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare;

salariata care a nascut recent = femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut;

salariata care alapteaza = femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens;

dispensa pentru consultatii prenatale = un numar de ore libere platite salariatei de catre angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;

concediul de lauzie obligatoriu = concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligatia sa il efectueze dupa nastere, in cadrul concediului pentru sarcina si lauzie cu durata totala de 126 de zile, de care beneficiaza salariatele in conditiile legii;

concediul de risc maternal = concediul de care beneficiaza salariatele prevazute la lit. c) -e) pentru protectia sanatatii si securitatii lor si/sau a fatului ori a copilului lor.


Probabil cea mai cunoscuta interdictie adresata angajatorului, cu privire la protectia maternitatii la locul de munca este cea referitoare la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, conform art. 21 din OUG 96/2003:

Art. 21. – (1) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
a) salariatei prevazute la art. 2 lit. c) -e) , din motive care au legatura directa cu starea sa;
b) salariatei care se afla in concediu de risc maternal;
c) salariatei care se afla in concediu de maternitate;
d) salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu dizabilitati, in varsta de pana la 3 ani;
e) salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu dizabilitati cu afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
(2) Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b) se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a dizolvarii sau falimentului angajatorului, in conditiile legii.


Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incat sa previna expunerea salariatelor gravide, care alapteaza, care au nascut recent, la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea.

c) salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare;
d) salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut;
e) salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens.

Aceste categorii de salariate nu vor fi constranse sa efectueze sarcini care sunt daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.

Angajatorii sunt obligati sa realizeze evaluarea riscurilor specifice de expunere la agenti, procese sau conditii de munca.

De asemenea, angajatorul trebuie sa evalueze natura, gradul si durata expunerii salariatelor prevazute la art. 2 lit. c) -e) in intreprinderea si/sau unitatea respectiva si, ulterior, la orice modificare a conditiilor de munca, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de protectie si prevenire prevazute la art. 8 si 9 din Legea nr. 319/2006:


Art. 8 si Art. 9 din Legea nr. 319/2006

 Art. 8. (1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.
(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege.
(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.
(5) in cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile prevazute la art. 16 alin. (2).
(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare.

Art. 9. - (1) in toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:
a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.
(2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
(3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate ori este necesar.
(4) in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazute la alin. (1) si (4).

*****



Atentie la faptul ca angajatorii sunt obligati sa informeze in scris salariatele cu privire la rezultatele evaluarii privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de munca. De asemenea, salariatele in cauza trebuie informate cu privire la masurile care se vor lua cu privire la securitatea si sanatatea in munca, precum si cu privire la drepturile lor, conform OUG 96/2003.

Un aspect pe care numerosi angajatori il neglijeaza este urmatorul: In termen de 10 zile din momentul in care o salariata a instiintat angajatorul asupra starii de graviditate, daca alapteaza sau a nascut recent, angajatorul trebuie sa instiinteze medicul de medicina muncii, precum si precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea.

De la data instiintarii, medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca trebuie sa verifice conditiile de munca ale salariatei la termenele si conform cu normele de aplicare a OUG 96/2003.


Mai mult, angajatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei. El nu va anunta alti angajati decat cu acordul scris al salariatei si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, atunci cand starea de graviditate nu este vizibila.


Ce se intampla in cazul in care rezultatele evaluarii riscurilor specifice locului de munca arata ca exista pericol SSM pentru salariatele gravide, care alapteaza sau care au nascut recent?

In aceasta situatie, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.

In cazul in care nu se pot modifica respectivele conditii de munca si/ sau programul de lucru, atunci angajatorul va lua masuri pentru repartizarea salariatei pe un alt post care nu prezinta riscuri SSM. Repartizarea pe un alt post va tine cont de recomandarile medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.

Subliniem! Veniturile salariale ale angajatei nu vor fi diminuate la trecerea pe alt post care nu prezinta riscuri SSM.


In situatia in care angajatorul nu poate indeplini obligatia de a transfera salariatele pe un alt post, atunci acestea au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum este prevazut in OUG 96/2003, la articolul 10:

Art. 10. – (1) In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa indeplineasca obligatia prevazuta la art. 9 alin. (2) , salariatele prevazute la art. 2 lit. c) -e) au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:
a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, salariatele prevazute la art. 2 lit. c) ;
b) dupa data revenirii din concediul de lauzie obligatoriu, salariatele prevazute la art. 2 lit. d) si e) , in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu dizabilitati, pana la 3 ani.
(2) Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.
(3)
Eliberarea certificatului medical se va face in conditiile in care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale si postnatale, conform normelor Ministerului Sanatatii.


Ce trebuie sa stim despre reducerea programului de lucru pentru salariatele gravide care nu isi pot indeplini durata normala de munca din motive de sanatate?

Din motive de sanatate a salariatei gravide sau a fatului sau, medicul de familie/ medicul specialist poate recomanda acesteia un program de lucru diminuat cu o patrime, cu mentinerea veniturilor salariale. Acestea se suporta integral din fondul de salarii al angajatorului, conform reglementarilor legale.

Ce trebuie sa stim despre dispensa acordata salariatelor gravide, in vederea efectuarii de consultatii prenatale?

Salariatele gravide au dreptul la pana la maximul 16 ore pe luna, pentru efectuarea de consultatii prenatale, atunci cand acestea nu pot avea loc in afara programului de lucru. Nu se diminueaza drepturile salariale nici in acest caz. Salariatele care primesc dispensa pentru consultatii prenatale beneficiaza de toate drepturile salariale cuvenite.

Ce trebuie sa stim despre concediul de lauzie?
Nu exista obligativitate cu privire la concediul prenatal, cu toate ca stim ca se obisnuieste ca salariata gravida sa primeasca 63 de zile de prenatal si 63 de zile de postnatal.

Impreuna, cele 126 de zile formeaza faimosul concediu de maternitate, care se acorda tuturor salariatelor gravide, in mod obligatoriu si fara exceptie. Angajatorul nu este obligat sa ofere un anumit numar de zile de concediu prenatal, insa trebuie sa acorde minim 42 de zile de concediu de lauzie, postnatal.


Art. 16. – Pentru protectia sanatatii lor si a copilului lor, dupa nastere, salariatele au obligatia de a efectua minimum 42 de zile de concediu de lauzie, in conditiile prevazute la art. 2 lit. g) si in cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.


De ce drepturi beneficiaza salariatele care alapteaza?

Angajatorilor le revine obligatia de a acorda salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua pauze de alaptare de cate o ora fiecare, pana la implinirea varste de un an a copilului.

Nu conteaza daca mama solicita cele doua pauze separate sau unite. Daca mama solicita acest lucru, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.

Nu se diminueaza veniturile salariale nici in acest caz, chiar daca salariata are program redus cu 2 ore zilnic.


In vederea asigurarii normelor corecte de securitate si sanatate in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care alapteaza, in cadrul regulamentelor interne ale unitatilor trebuie sa se regaseasca masuri privind igiena, protectia sanatatii si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si ale celorlalte acte normative in vigoare.

Nu uitam nici faptul ca salariatele prevazute la art. 2 lit. c) -e) nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte.

Daca sanatatea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c) -e) este afectata de munca de noapte, atunci angajatorului ii revine obligatia, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.

Art. 19. – (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c) -e) nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte.
(2) In cazul in care sanatatea salariatelor mentionate la alin. (1) este afectata de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Solicitarea salariatei se insoteste de un document medical care mentioneaza perioada in care sanatatea acesteia este afectata de munca respectiva.
(4) In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul de risc maternal conform art. 10 si indemnizatia de risc maternal, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.


Mai mult, conform OUG 96/2003, salariatele prevazute la art. 2 lit. c) -e) nu pot desfasura munca in conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat.


Iata si cele doua Anexe ale OUG 96/2003, referitoare la agentii, procesele si conditiile de munca ce pot prezenta risc specific de expunere:


Anexa nr. 1

LISTA neexhaustiva a agentilor, proceselor si conditiilor de munca care pot prezenta un risc specific de expunere, la care se face referite in art. 5

(A) Agenti
1. Agenti fizici, considerati ca agenti cauzali pentru leziuni ale foetusului si/sau dezlipirea de placenta, in special:
a) socuri, vibratii sau miscari bruste;
b) manipularea manuala de mase grele, implicand riscuri in special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare;
c) zgomot;
d) radiatii ionizante;
e) radiatii neionizante;
f) ambiante termice extreme, reci sau calde;
g) miscari si pozitii de munca, deplasari (fie in interiorul, fie in exteriorul unitatii) , oboseala mentala, fizica, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c) -e) .

2. Agenti biologici
Agentii biologici din grupele de risc 2, 3 si 4, in intelesul art. 5 lit. b) -d) din Hotararea Guvernului nr. 1. 092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca, in masura in care se cunoaste ca acesti agenti sau masurile terapeutice pe care le necesita existenta lor pun in pericol sanatatea femeilor gravide si a copiilor ce urmeaza sa se nasca si in masura in care nu apar inca in anexa nr. 2.

3. Agenti chimici
Urmatorii agenti chimici, in masura in care se stie ca pun in pericol sanatatea femeii gravide si a copilului ce urmeaza a se naste si in masura in care nu figureaza in anexa nr. 2:
a) substante si amestecuri care indeplinesc criteriile de clasificare in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1. 272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului in una sau mai multe din urmatoarele clase de pericol si categorii de pericol, cu una sau mai multe din urmatoarele fraze de pericol, in masura in care nu apar inca in anexa nr. 2:
- mutagenitatea celulelor embrionare, categoria 1A, 1B sau 2 (H340, H341) ;
- cancerigenitate, categoria 1A, 1B sau 2 (H350, H350i, H351) ;
- toxicitate pentru reproducere, categoria 1A, B sau 2 sau categoria suplimentara pentru efecte asupra alaptarii ori prin intermediul alaptarii (H360, H360D, H360FD, H360Fd, H360Df, H361, H361d, H361fd, H362) ;
- toxicitate asupra unui organ-tinta specific dupa o expunere unica, categoria 1 sau 2 (H370, H371) ;
b) agentii chimici din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1. 093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca, cu modificarile ulterioare.
c) mercurul si derivatii sai;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agentii chimici periculosi cu cale de absorbtie cutanata.

(B) Procese
Procesele industriale prevazute in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1. 093/2006, cu modificarile ulterioare.

(C) Conditii de munca
Activitati subterane miniere.


ANEXA nr. 2

LISTA neexhaustiva a agentilor si conditiilor de munca, la care se face referire in art. 14.

(A) Salariatele gravide prevazute la art. 2 lit. c)
1. Agenti
a) Agenti fizici:
- activitatea in atmosfera hiperbarica, de exemplu in incinte presurizate si la scufundari subacvatice
b) Agenti biologici:
- toxoplasma;
- virusul rubeolei, exceptand cazurile in care se dovedeste ca salariata gravida este suficient protejata fata de acesti agenti prin imunizare.
c) Agenti chimici:
- plumbul si derivatii acestuia, in masura in care pot fi absorbiti de organismul uman.

2. Conditii de munca
Activitati subterane miniere
(B) Salariatele care alapteaza, prevazute la art. 2 lit. e)

1. Agenti
Agenti chimici - plumbul si derivatii sai, in masura in care pot fi absorbiti de organismul uman.

2. Conditii de munca
Activitati subterane miniere.


Nu uitati faptul ca din 2015 avem noi reguli privind protectia maternitatii la locurile de munca. In Monitorul Oficial nr. 445 din 22 iunie 2015 a fost publicata Legea nr. 154 din 18 iunie 2015 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca.

In mod concret, au fost introduse mai multe modificari legislative care vizeaza protectia maternitatii la locurile de munca.

Noile prevederi de aplica din data de 25 iunie 2015.




Surse: OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca
Legea nr. 319 din 2006 a securitatii si sanatatii in munca