Analizam mai jos cazul unei societati care primeste o oferta de la o firma dintr-un alt stat membru UE de a-i pune la dispozitie pe un an de zile salariatii incadrati cu contract de munca in unitatea din Romania.
Procedura presupune astfel detasarea personalului in statul strain. Vom vedea in ce masura se poate efectua pentru tot personalul si cine va plati contributiile salariale.
Solutia consultantului:
Intelegem ca in cauza nu este vorba de o detasare internationala in alt stat membru UE intrucat salariatii nu vor presta activitate in interesul angaajtorului din Romania.
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
Manual de prim ajutor si interventie in situatii de urgenta
Detasare conform dispozitiilor din Codul muncii roman presupune ca salariatul detasat presteaza activitate pentru alt angajator, contractul individual de munca se suspenda iar drepturile salariale sunt platite de catre angajatorul la care salariatul a fost detasat. Salariatii nu incheie contracte individual de munca cu angajatorul la care este detasat. Nu cunoastem daca din punct de vedere al legislatiei din Italia detasarea este posibila in situatia expusa sau trebuie incheiat contract individual de munca cu angajatorul din acest stat. In ambele cazuri angajatorul din Italia este cel care plateste salariul si contributiile sociale conform legislatiei din statul italian.
Numai in situatia unei detasari internationale adica a trimiterii salariatului de catre angajatorul sau in alt stat sa preste activitate pentru acest angajator.
De exemplu, exista detasare internationala in situatia in care angajatorul X incheie un contract de prestari servicii cu beneficiarul Y din alt stat membru UE prin care se obliga sa execute lucrari de constructii la imobilul in care beneficiarul Y are sediul social. Pentru executarea lucrarilor, angajatorul X il trimite pe salariatul Z la sediul beneficiarului Y. Salariatul continua sa fi platit de angajatorul sau deoarece presteaza activitate pentru el iar angajatorul este cel care ii plateste salariul si contributiile sociale.
Totodata, intelegem ca, in speta, societatea din Romania nu este agent de munca temporara. Or, punerea la dispozitie unui angajator a unor salariati reprezinta o activitate ce poate fi desfasurata numai de agentul de munca temporara.
Conform art. 22 alin. (1) lit. b) din HG 1256/2011 privind conditiile de functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara constituie contraventie ce se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei desfasurarea fara autorizatie a activitatilor specifice agentului de munca temporara.