Delegare. Cum calculam corect timpul de lucru?

Vom stabili mai jos in ce masura timpul cuprins intre ora de plecare de la sediul societatii si ora de sosire la unitatea unde angajatul va presta munca propriu-zisa constituie timp lucrat, precum si in ce masura sunt considerate ore suplimentare aceste ore pe care angajatul le petrece pe drum.

Solutia consultantului:

Timpul de munca este definit la art. 111 din Codul muncii potrivit caruia, timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.

Astfel, perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare constituie timp de lucru.

Art. 120 alin. (1) din Codul muncii, republicat, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara. Art. 112 alin. (1) din cod prevede ca pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Conform acestor dispozitii legale, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal de 40 de ore pe saptamana este considerata munca suplimentara. Asadar, aprecierea ca suplimentara, a muncii prestate de salariat se face in raport de saptamana de lucru ca unitate de timp.

Astfel, daca, aflandu-se in delegatie, salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale in afara duratei normale a timpului de lucru, munca astfel prestata este considerata munca suplimentara in baza art. 120 alin. (1) din Codul muncii. Nu constituie timp de lucru, timpul pe care salariatul il petrece pe drum pentru a ajunge si a se inapoia de la locul unde este delegat.

In consecinta, nu tot intervalul de timp cuprins intre ora de plecare si ora de inapoiere din delegatie constituie timp de lucru, ci numai intervalul de timp in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale.