Efectele nulitatii CIM

In art. 57 alin. (5), Codul muncii, nu reglementeaza in detaliu temeiul unui contract nul (Persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu.

Nulitatea, are dupa caz, urmatoarele consecinte:

I. Cu privire la plata muncii:
a) daca nu a avut drept cauza lipsa studiilor (a pregatirii profesionale), pentru prestatiile care s-au derulat pana la momentul constatarii nulitatii, persoana trebuie s primeasca salariul la care era indreptatita in cazul in care contractul ar fi fost valid;

b) daca persoana nu a corespuns i nu corespunde conditiilor legale pentru angajarea pe un anumit post, functie sub aspectul pregatirii profesionale, solutiile sunt diferite in functie corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu, astfel:

- in cazul in care activitatea, cu toata neindeplinirea conditiilor legale, a fost totusi, corespunzatoare, persoana va restitui numai penalizarea prevazuta de lege, pentru aceasta neindeplinire; daca penalizarea nu este prevazuta de lege, aprecierea concreta revine, in caz de dezacord al partilor, organului de jurisdictie a muncii competent care constata nulitatea,

Acesta va avea in vedere, intre altele, atributiile din fisa postului, modul in care au fost realizate atributiile de serviciu, opinia altor salariati etc.

- in cazul in care activitatea a fost necorespunzatoare, se pot distinge doua ipostaze:

1. in situatia in care persoana nu a fost culpabila, va restitui diferenta dintre salariul efectiv primit si cel la care ar fi avut dreptul daca ar fi detinut un post, o functie potrivit cu pregatirea sa profesionala reala;

2. in situatia in care persoana a fost culpabila, inducandu-l in eroare pe angajator cu privire la pregatirea sa, va restitui diferenta dintre salariul efectiv primit si salariul minim brut pe tara garantat in plata. Chiar daca ar fi fost vorba, la incheierea contractului, despre culpa penala, fals si uz de fals, in opinia noastra, principiul fraus omnia corumpit este majorat in situatia data de un alt principiu, la care am facut referire si anume cel potrivit caruia „munca prestata trebuie retribuita”. Fireste, daca in aceste conditii limita persoana va primi totusi un salariu minim, nu inseamna ca va fi ferita de aplicarea unei sanctiuni penale, daca sunt intrunite conditiile legii penale.

II. Cu privire la alte drepturi

In situatia in care se recunoaste, chiar partial, dreptul la plata salariului, se impune acceptarea si a statutului de salariat al persoanei respective, astfel cum este stabilit de legislatia muncii, cu toate efectele acestuia: spre exemplu, compensarea in bani a concediului neefectuat, plata eventualelor ajutoare in cadrul asigurarilor sociale de stat s.a.m.d.

Daca persoanei nu i se recunoaste nici macar partial dreptul la salariu, ea nu va beneficia nici de celelalte drepturi decurgand din statutul de salariat.

Daca persoana nu intruneste conditiile de vechime in munca, in profesie sau in specialitate, efectele nulitatii sunt similare cu cele care se produc in cazul neintrunirii conditiilor legate de pregatirea profesionala.

Intreaga constructie juridica a nulitatii partiale a contractului individual de munca nu subzista in cazul in care insusii obiectul sau insasi cauza contractului respectiv au fost ilicite sau imorale. In aceste cazuri, prin prisma art. 15 din Codul muncii, intreg contractul individual de munca este nul absolut, neputandu-se pune problema remedierii cauzei sale de nulitate.

Intotdeauna, ca urmare a constatarii nulitatii intregului contract individual de munca se produce in temeiul art. 56 lit. e) din Codul muncii, incetarea sa de drept.

Reglementarea expresa a nulitatii contractului individual de munca prin Codul muncii ridica problema naturii juridice a acestei institutii. Art. 57 din Codul muncii constituie, prin reglementarile sale, o varietate a institutiei civile a nulitatii actelor juridice. Dat fiind insa faptul ca nulitatea se refera la contractul de munca, reglementarea implica si anumite particularitati dintre care cea mai pregnanta consta in admiterea expresa - iar nu prin deductie - a posibilitatii constatarii nulitatii prin acordul partilor. In concluzie, sub aspectul naturii sale juridice, nulitatea contractului individual de munca, reprezinta o varietate a nulitatii actelor juridice civile, cu particularitatile determinate de specificul raporturilor juridice de munca.