Ce consecinte poate avea nerespectarea perioadei maxime de delegare?

Art. 44 alin. (1) din Codul muncii republicat prevede ca delegarea poate fi dispusa pentru o din initiativa angajatorului pe o perioada maxima de 60 de zile calendaristice in 12 luni. Prelungirea ei se poate face pentru perioade succesive de cel mult 60 de zile calendaristice, insa numai cu acordul salariatului. Formularea art. 44 alin. (1) din Codul muncii republicat este insa destul de ambigua, dand nastere unor interpretari diferite. Una din intepretarile acestui articol ar putea fi aceea ca perioadele succesive pe care se poate prelungi delegarea cu acordul salariatului pot insuma maxim 60 de zile calendaristice, caz in care salaraitul poate fi delegat pentru o perioada de cel mult 120 de zile calendaristice in 12 luni, mai exact maxim 60 de zile din dispozitia unilaterala a angajatorului si maxim 60 de zile calendaristice cu acordul salariatului.
 
O alta interpretare data textului de lege, pe care o impartasim, este aceea ca delegarea se poate prelungi cu acordul salariatului poate fi facuta pentru mai multe prioade succesive a cate maximum 60 de zile calendaristice. Ceea ce inseama ca delegarea poate depasi, cu acorul salariatuli, 120 de zile calendaristice pe an.
 
Legea nu prevede o sanctiune in mod expre pentru situatiile in care delegarea este dispusa, fara acordul salariatului, pe o perioada mai mare de 60 de zile. Salariatul se poate insa adresa instantei de judecata pentru anularea masurii unilaterale prin care angajatorul a dispus fara acordul sau. Mai mult, in temeiul art. 19 lit. i) din Legea 108/1999 privind infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata, inspectorul de munca poate dispune angajatorului masuri, in vederea remedierii intr-un timp determinat a neconformitatilor constatate iar neindeplinirea masurilor dispuse constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei in temeiul art. 23 alin. (1) lit. b) din acelasi  act  normativ.