Reducerea saptamanii de lucru

Intrebare: Angajatorul pe luna iunie a luat decizia de a reduce saptamana de lucru de la 40 de ore la 32 ore din motive obiective care sunt implicatiile in:
- calcul nr. mediu de salariati;
- se reduce nr. de zile de concediu de odihna avand in vedere acordarea concediului la timpul efectiv lucrat;
- este corect evidentierea in fisa de prezenta zilnica a acestor zile nelucrate ca si concediu fara plata in conditiile in care CIM poate fi suspendat

Raspuns:

Din datele furnizate de dvs. apreciem ca angajatorul a luat decizia reducerii saptamanii de lucru de la 5 la 4 zile in temeiul prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Astfel, conform prevederilor legale mentionate, in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul are posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Asadar, angajatorul are dreptul sa elimine o zi de lucru din durata normala de lucru a salariatilor stabilita saptamanal la 5 zile exclusiv in cazul reducerii temporare a activitatii pentru motivele si cu respectarea perioadei prevazute de lege. Daca nu exista astfel de motive economice, tehnologice, structurale sau similare care sa duca la reducerea temporara a activitatii angajatorului, acesta nu poate dispune reducerea programului de lucru.

Totodata, conform dispozitiilor art. 52 alin. (3) din Codul muncii, republicat, angajatorul are posibilitatea luarii deciziei de reducere a programului de lucru de la 5 la 4 zile numai dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Asadar, consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, este obligatorie.

Anterior consultarii, angajatorul trebuie sa transmita date sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau reprezentantilor salariatilor, dupa caz, pentru a le permite sa se familiarizeze cu problematica dezbaterii si sa o examineze in cunostinta de cauza.

Informarea si consultarea salariatilor se realizeaza in conformitate cu prevederile Legii 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor.

Pentru a face dovada indeplinirii obligatiei care incumba angajatorului, comunicarile catre salariatii reprezentati potrivit legii apreciem ca vor fi incheiate in forma scrisa.

Ulterior consultarii sindicatului reprezentativ sau reprezentantilor salariatilor, daca nu s-au gasit alte solutii pentru rezolvarea situatiei, reducerea programului de lucru va fi aprobata de organul competent potrivit actului constitutiv al societatii.

In cazul luarii masurii prevazute in art. 52 alin. (3) se produce o suspendare a contractelor individuale de munca ale salariatilor pentru ziua redusa, astfel incat angajatorul va emite decizii de suspendare pentru fiecare salariat in parte, care trebuie comunicate acestora.

Precizam ca in aceasta situatie nu se incheie acte aditionale la contractele individuale de munca ale salariatilor, deoarece actul aditional modifica definitiv elementele contractului individual de munca, pe cand reducerea unei zile de lucru si a salariului este o masura temporara (dureaza la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului) prin care se modifica programul de lucru in sensul prevazut de lege si salariul in mod corespunzator zilei nelucrate. Masura se poate lua numai in baza deciziei angajatorului.

Asadar, aceasta zi eliminata din durata normala de lucru a salariatilor stabilita saptamanal la 5 zile reprezinta in fapt o zi libera neplatita, intrucat salariatii nu presteaza activitate, iar angajatorul nu plateste drepturile salariale.

In concluzie, aceste zile reduse din programul normal de lucru al salariatului vor aparea evidentiate atat in pontaj, cat si in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) ca zile suspendate, respectiv zile libere neplatite.

Reducerea saptamanii de lucru in temeiul art. 52 alin. (3) din Codul muncii, republicat, produce efecte si asupra cocediului de odihna, intrucat potrivit prevederilor art. 145 alin (2) din Codul muncii, republicat durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Asadar, intrucat in zilele eliminate in temeiul art. 52 alin. (3) salariatii nu presteaza activitate, iar angajatorul nu plateste drepturile salariale, acestea nu vor fi luate in calcul la stabilirea duratei efective a concediului de odihna.

In ceea ce priveste calculul numarului mediu al salariatilor precizam ca nu exista o reglementare legala cu caracter general cu privire la  modul de calcul al numarului mediu de salariati. Ca regula generala, numarul mediu de salariati se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a efectivului zilnic de salariati. Numarul mediu de salariati se poate calcula lunar, trimestrial, semestrial sau anual.

Prevederi speciale cu privire la calculul numarului mediu de salariati se  regasesc in diverse act normative sau metodologii.

Un exemplu de astfel de act normativ este Legea 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, care, la art. 5, stabileste modul de calcul al numarului mediu de salariati in functie de care intreprinderile sunt clasificate in microintreprinderi, intreprinderi mici si intreprinderi mijlocii.

Un alt exemplu este Legea 571/2003 – Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, potrivit prevederilor art. 296^19 alin. (1^3) din acest act normativ, numarul mediu de salariati se calculeaza ca medie aritmetica a numarului de salariati din declaratiile 112 depuse pentru fiecare luna din anul anterior. La stabilirea numarului de salariati se iau in calcul numai persoanele cu contracte individuale de munca, atat cu norma intreaga, cat si cu timp partial.

De asemenea, din punct de vedere statistic la calculul numarului mediu de salariati poate fi avute in vedere si Metodologia stabilita de Institutul National de Statistica, privind calculul numarului mediu de salariati, care se gaseste pe site-ul acestui Institut, si care determina numarul mediu de salariati, pentru bilant tinand cont inclusiv de numarul de zile libere neplatite.