Persoanele cu dizabilitati din UE: probleme in sistemul educational si pe piata muncii

Un raport recent la Comisiei Europene reliefeaza faptul ca, in ciuda angajamentelor asumate de statele membre de a promova educatia favorabila incluziunii, copiii cu nevoi educationale speciale si adultii cu dizabilitati continua sa se confrunte cu probleme. in prezent, exista aproximativ 45 de milioane de cetateni ai UE de varsta activa cu o dizabilitate si 15 milioane de copii cu nevoi educationale speciale, iar in unele cazuri, acestia sunt privati complet de oportunitati educationale, precum si de ocupare a unui loc de munca.

Copiii cu nevoi educationale speciale parasesc frecvent scoala fara calificari sau slab calificati, inainte de trecerea la o formare specializata care poate, in unele cazuri, mai curand sa le afecteze perspectivele profesionale, decat sa le extinda. Persoanele cu dizabilitati sau cu nevoi educationale speciale au mai mari sanse sa fie someri sau inactivi din punct de vedere economic, si chiar cei care au un relativ succes pe piata locurilor de munca adesea castiga mai putin decat omologii lor fara dizabilitati, afirma raportul.

In toate statele membre, copiii defavorizati (in special baietii) din minoritatea etnica roma si din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt suprareprezentati in scolile pentru copii cu nevoi speciale. Raportul pune problema daca sistemele educationale speciale nu sporesc cumva izolarea elevilor care sunt deja marginalizati din punct de vedere social, reducandu-le mai degraba decat imbunatatindu-le sansele in viata. Cercetarile sugereaza ca acesti copii ar putea fi inscrisi la scolile normale daca s-ar investi mai mult in dezvoltarea competentelor lor lingvistice si daca ar exista o mai mare sensibilitate la diferentele culturale.

De asemenea, raportul evidentiaza diferente mari intre statele membre in ceea ce priveste modul in care sunt identificati copiii cu nevoi speciale, precum si in ceea ce priveste plasarea lor in scoli normale sau speciale. De exemplu, in Flandra (Belgia) 5,2% dintre elevii cu nevoi speciale se afla in scoli speciale segregate, in timp ce in Italia procentul este doar de 0,01%. Raportul sugereaza ca mai sunt multe de facut pentru armonizarea definitiilor si imbunatatirea colectarii datelor pentru a permite tarilor sa isi compare mai eficient abordarile si sa invete reciproc din experienta acumulata.

In acest context, Comisia Europeana invita statele membre sa depuna eforturi mai serioase pentru a dezvolta sisteme de educatie favorabile incluziunii si pentru a inlatura obstacolele cu care se confrunta grupurile vulnerabile in ceea ce priveste participarea si succesul in educatie, formare si ocuparea fortei de munca.            

"Trebuie sa ne intensificam eforturile de a oferi politici educationale favorabile incluziunii finantate adecvat, daca dorim sa imbunatatim vietile copiilor cu nevoi educationale speciale si ale adultilor cu dizabilitati. Este momentul sa ne respectam angajamentele asumate. Educatia favorabila incluziunii nu este o optiune extra; este o necesitate de baza. Trebuie sa ii asezam pe cei mai vulnerabili in centrul actiunilor noastre de a obtine o viata mai buna pentru toti", a declarat si Androulla Vassiliou, comisar european pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret.

Raportul "Educatie si dizabilitati/nevoi speciale - politici si practici in materie de educatie, formare si ocupare a fortei de munca pentru studentii cu dizabilitati si nevoi educationale speciale in UE", a fost elaborat pentru Comisia Europeana de NESSE (reteaua independenta de experti in stiinte sociale ale educatiei si formarii).

sursa: costelgilca.ro

de Legislatia Muncii