Probleme pe piata muncii. Vezi raportul Comisiei Europene

Pe piata de munca europeana multe dintre probleme actuale par sa isi aiba cauzele initiale in cei cinci ani de criza economica. Astfel, dupa o revenire a recesiunii in 2012, somajul atinge noi cote maxime pentru ultimii aproape douazeci de ani, veniturile gospodariilor se diminueaza si riscurile de saracie sau de excluziune sunt in crestere, in special in statele membre din sudul si estul Europei, conform editiei din 2012 a analizei "Situatia sociala si a ocuparii fortei de munca in Europa". Impactul crizei asupra situatiei sociale a devenit acum mai acut, ca urmare a atenuarii efectelor de protectie exercitate initial de diminuarea veniturilor fiscale si de cresterea nivelului cheltuielilor pentru prestatiile sociale (asa-numitii "stabilizatori automati"). Se contureaza un nou decalaj intre tarile care par a fi blocate intr-o spirala descendenta marcata de scaderea productiei, de cresterea rapida a ratei somajului si de erodarea veniturilor disponibile, pe de o parte, si cele care pana acum au facut dovada unei bune reziliente sau, cel putin, a unei minime reziliente, pe de alta parte. In tarile din aceasta a doua categorie se constata tendinte catre o mai buna functionare a pietelor muncii si catre o situatie mai solida a sistemelor de protectie sociala.

"2012 a fost inca un an foarte defavorabil pentru Europa din punct de vedere al somajului si al situatiei sociale in curs de deteriorare", a precizat comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, Laszlo Andor. "Insa, in urma analizei pe care am desfasurat-o, am constatat ca, prin intermediul unor reforme adecvate ale pietei fortei de munca si prin imbunatatirea organizarii sistemelor de protectie sociala, se poate spori rezilienta statelor membre la socurile economice si facilita o iesire mai rapida din criza. In plus, o imbunatatire consistenta la nivel socioeconomic in Europa in 2013 este putin probabila daca nu se inregistreaza, concomitent, progrese mai mari in sensul solutionarii in mod credibil a crizei monedei euro, al identificarii de resurse pentru investitiile atat de necesare, inclusiv in planul competentelor, capacitatii de insertie profesionala si incluziunii sociale ale populatiei si al utilizarii instrumentelor de finantare in sprijinul economiei reale."

Disparitati mai pronuntate in zona euro

Rata medie a somajului in UE a crescut pana la aproape 11 %. Raportul confirma un nou model al disparitatii, care plaseaza intr-un contrast foarte evident partea de nord cu cea de sud ale zonei euro. Decalajul intre ratele somajului inregistrate in aceste doua zone a fost de 3,5 puncte in 2000, a scazut la zero in 2007, dar apoi s-a adancit rapid la 7,5 puncte in 2011. Disparitatile din afara zonei euro, desi, la randul lor, in crestere, sunt in mod semnificativ mai mici. Aceasta tendinta ingrijoratoare indica o nevoie urgenta de a identifica mecanisme mai eficiente de stabilizare macroeconomica, dupa cum reiese si din dezbaterea in curs cu privire la o uniune economica si monetara profunda si veritabila. Analiza arata, de asemenea, ca in statele membre care au pus in aplicare reforme substantiale in scopul de a-si dinamiza pietele muncii s a mentinut o mult mai mare probabilitate ca somerii sa isi gaseasca un nou loc de munca, inclusiv in perioada crizei. Comisia incurajeaza astfel de reforme in cadrul Pachetului privind ocuparea fortei de munca din aprilie 2012 si al Analizei anuale a cresterii 2013, acestea urmand a fi examinate in detaliu in cadrul semestrului european 2013 si al recomandarilor adresate fiecarui stat membru in acest context.

Veniturile gospodariilor in scadere, riscuri de excluziune pe termen lung

Probabilitatile de coborare sub pragul saraciei sau de depasire a acestuia variaza considerabil intre statele membre. Unele categorii de populatie sunt afectate in mai mare masura: persoanele adulte tinere, femeile somere si mamele singure se numara printre cei care se confrunta cu riscuri mai mari de saracie persistenta. Absenta unei redresari vizibile a creat o presiune asupra veniturilor gospodariilor in majoritatea statelor membre si a sporit riscurile de excluziune pe termen lung. Venitul real brut disponibil al gospodariilor populatiei a scazut intre 2009 si 2011 in doua treimi din tarile UE pentru care sunt disponibile date, cele mai dramatice scaderi fiind inregistrate in Grecia (17 %), Spania (8 %), Cipru (7 %) si Estonia si Irlanda (5 %). Aceasta evolutie este in contrast puternic cu situatia observata in tarile nordice, Germania, Polonia si Franta, unde sistemele de protectie sociala si pietele fortei de munca mai consolidate au permis continuarea cresterii veniturilor globale in timpul crizei. Cu toate acestea, prelungirea crizei conduce la o crestere generalizata a riscurilor de excluziune pe termen lung.

Pentru a preveni agravarea saraciei si adancirea pe termen lung a excluziunii, politicile trebuie sa fie adaptate la situatia specifica fiecarei tari si la categoriile de populatie cele mai expuse la riscuri. La inceputul anului 2013, Comisia va emite un Pachet privind investitiile sociale cuprinzand orientari catre statele membre privind punerea in aplicare a unor politici sociale adecvate, durabile si eficiente, care sa consolideze capitalul uman si coeziunea sociala, avand in vedere presiunile tot mai mari la care sunt supuse resursele publice si private in contextul acestor provocari.

Rolul crucial al organizarii sistemului fiscal si de protectie sociala

Din punctul de vedere al eficacitatii in combaterea saraciei, organizarea sistemelor nationale de protectie sociala este la fel de importanta ca si anvergura lor – state membre cu niveluri similare ale cheltuielilor sociale inregistreaza rate foarte diferite de reducere a saraciei. Sistemele de impozitare si de prestatii sociale pot influenta in mod semnificativ rezultatele in domeniul ocuparii fortei de munca prin anumite facilitati, cum ar fi furnizarea de servicii de ingrijire a copiilor, care reprezinta un factor puternic in favoarea reluarii activitatii profesionale, in special in randul femeilor. Organizarea componentei de venituri a sistemului de protectie sociala joaca un rol la fel de important. Reorientarea sarcinii fiscale, astfel cum a fost propusa in cadrul Pachetului privind ocuparea fortei de munca si al Recomandarilor adresate fiecarui stat membru din 2012, de la forta de munca inspre alte surse, de exemplu, inspre emisiile de CO2 sau inspre consum si proprietate, impulsioneaza ocuparea fortei de munca. Totusi, in cadrul acestei reorientari este necesara o abordare atenta a aspectelor privind repartizarea sarcinii fiscale atunci cand se identifica surse alternative pentru compensarea pierderilor de venituri generate de reducerea impozitelor asupra fortei de munca. In urma analizei se constata ca, desi nu exista solutii optime pentru reorientari fiscale din perspectiva unei politici integrate in domeniul ocuparii fortei de munca si al afacerilor sociale, organizarea adecvata a sistemelor de protectie sociala sporeste oportunitatea anumitor reorientari fiscale.

Salariile nu sunt numai un factor de cost, ci furnizeaza, in acelasi timp, si veniturile prin intermediul carora populatia achizitioneaza bunuri si servicii. Reducerea salariilor poate imbunatati competitivitatea, dar va diminua, de asemenea, cererea interna pentru produsele societatilor, ceea ce ar putea conduce la disponibilizari. Contributia angajatilor la veniturile totale generate de economie a scazut in Europa in ultimii zece ani, in timp ce polarizarea intre locurile de munca bine retribuite si cele slab retribuite s-a accentuat. Se mentine un decalaj considerabil de remunerare intre femei si barbati (16,4 % in medie in UE in 2010), care tinde sa creasca odata cu varsta salariatului. Analiza din cadrul raportului asupra salariilor minime arata ca in tarile cu un nivel mai ridicat al salariilor minime nu s-a procedat la disponibilizari ale persoanelor cu nivel scazut de calificare, ci, dimpotriva, exista tendinta inregistrarii unor rate mai ridicate de ocupare a fortei de munca pentru aceste categorii. Salariile minime prezinta, de asemenea, potentialul de a contribui la reducerea decalajului de remunerare intre femei si barbati. Acesta este motivul pentru care in cadrul Pachetului privind ocuparea fortei de munca din 2012 s a subliniat faptul ca reformele structurale ale pietei fortei de munca ar trebui sa urmareasca asigurarea unor salarii decente si sustenabile si evitarea riscurilor corespunzatoare unui nivel scazut de salarizare, inclusiv prin stabilirea unor niveluri adecvate ale salariilor minime.

Competente

Oamenii au nevoie de competentele potrivite la locul de munca potrivit. Analiza din cadrul raportului indica faptul ca in anumite tari, in special in cele din partea de sud a UE, corelarea dintre competente si locurile de munca este precara si/sau s-a inrautatit. Aceasta problema este deosebit de acuta pentru numarul ridicat si inca in crestere al tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare. Propunerile prezentate in cadrul Pachetului privind incadrarea in munca a tinerilor urmaresc sa abordeze aceasta problema prin asigurarea posibilitatii ca toti tinerii fara un loc de munca sa urmeze cursuri de invatamant complementar, cursuri de formare profesionala sau stagii de ucenicie sau de formare de calitate, imbunatatindu-si astfel perspectivele de a gasi un loc de munca.

Pentru a reduce necorelarea competentelor, este necesar ca tarile sa investeasca in mod mai eficient in educatie si formare, sa cheltuie mai judicios in favoarea unor politici active in domeniul pietei fortei de munca si sa incurajeze crearea de locuri de munca cu inalta calificare in sectoarele care inregistreaza crestere, cum ar fi economia si tehnologiile ecologice, tehnologiile informatiei si comunicatiilor si sanatatea. Panorama competentelor in UE, lansata recent, furnizeaza detalii asupra localizarii cererii existente de lucratori pentru toate nivelurile de competente. De cele mai multe ori posturile vacante exista, daca nu in tarile de origine, in alte state membre, insa lucratorii se pot confrunta cu numeroase dificultati in obtinerea unor informatii in acest sens. Comisia a adoptat recent o decizie pentru modernizarea si imbunatatirea EURES, reteaua paneuropeana de cautare de locuri de munca. Scopul urmarit este de a-i ajuta pe cei aflati in cautarea unui loc de munca sa intre in legatura cu angajatori care cauta anumite competente in toate statele membre, de a se pune accentul asupra unor sectoare si profesii care se confrunta cu o lipsa de personal calificat si de a sprijini programe de mobilitate destinate tinerilor.

Sursa: Comisia Europeana