Ce crede UE despre investitiile in capacitatea de insertie profesionala a tinerilor

Recent a fost facut public raportul anual "O privire de ansamblu asupra educatiei 2013" al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).

Prin acest raport sunt prezentate cele mai importante probleme cu care se confrunta sistemele europene de educatie si pe care UE si statele sale membre trebuie sa le abordeze actionand impreuna si confirma, totodata, importanta unor politici care sa vizeze modernizarea sistemelor de educatie si sa ofere oportunitati sporite pentru tineri de a studia sau de a urma cursuri de formare in strainatate.

"O privire de ansamblu asupra educatiei" este redactat anual de catre OCDE si se bazeaza pe date furnizate de Eurostat, Oficiul pentru Statistica al Uniunii Europene, si Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, stiinta si Cultura (UNESCO). Raportul furnizeaza date referitoare la educatie din 34 de tari membre ale OCDE, inclusiv din 21 de state membre ale UE. sase state membre ale UE nu fac parte din OCDE (Bulgaria, Cipru, Letonia, Lituania, Malta si Romania) si, prin urmare, nu sunt incluse in raport.

Raportul arata ca, in prezent, cheltuielile privind educatia pentru fiecare student tind sa se reduca in majoritatea tarilor UE, desi se afla inca usor peste media din tarile din OCDE. in 2010, cheltuielile per student la toate nivelurile de invatamant din cele 21 de state membre UE din OCDE au fost de 7 200 EUR in comparatie cu 6 900 EUR in ansamblul OCDE. Acest lucru reprezinta un motiv de ingrijorare; in plus, datele proprii ale UE cu privire la cheltuielile publice in materie de educatie ca procent din PIB arata ca cinci state membre ale UE (Bulgaria, Grecia, Italia, Romania si Slovacia) combina un nivel scazut de investitii in termeni absoluti cu o tendinta de scadere a cheltuielilor incepand cu 2008/2009.

In medie, 15% din tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 29 de ani nu erau incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare, o situatie ceva mai buna decat media OCDE de 16% din 2011. Cu toate acestea, in Grecia, Irlanda, Italia si Spania, peste 20 % din tineri erau in aceasta situatie. Cifrele recente ale UE arata ca aceasta situatie s-a inrautatit in 2012 pentru cele trei tari din sud. Programe specifice de educatie si formare profesionala, inclusiv stagii practice si programe de formare profesionala de inalta calitate in cadrul initiativei UE "Garantia europeana pentru tineret", au un rol important in evitarea riscului ca tinerii europeni sa devina "o generatie pierduta".

Tarile UE au o rata mare de studenti implicati in programe profesionale la nivel de invatamant secundar superior, care este semnificativ mai mare decat media OCDE. Cu toate acestea, situatia variaza in mod semnificativ intre statele membre: in 2011, acest procent a fost de peste 70 % in Austria, Belgia, Republica Ceha, Finlanda si Republica Slovaca. Dar Estonia, Irlanda, Grecia, Ungaria, Portugalia si Regatul Unit nu au avut mai mult de 40 % dintre studenti in programe de acest fel; acest lucru a fost, de asemenea, valabil pentru tarile din afara UE, cu exceptia Australiei.

In medie, profesorii din tarile UE obtin intre 77 % si 89 % din salariile lucratorilor cu norma intreaga cu acelasi nivel de educatie; salariile lor au scazut cu aproximativ 4 % intre 2009 si 2011 in termeni reali. Daca aceasta tendinta continua, ea ar putea constitui o amenintare pentru recrutarea unui noi generatii de profesori motivati care sa inlocuiasca forta de munca imbatranita care se va pensiona in viitorul apropiat.

Repartitia femei-barbati in invatamantul superior din tarile UE se imbunatateste, desi nu in mod uniform in toate domeniile. Dupa cum arata raportul, de ceva timp in Europa exista mai multe femei decat barbati cu diploma de licenta/masterat si cota lor este in crestere (60 % din toti absolventii in cele 21 de state membre ale UE din OCDE in 2011, fata de 55 % in 2000). Cu toate acestea, in disciplinele-cheie ale matematicii, stiintelor si tehnologiei proportia acestora a crescut nesemnificativ de la 40 % la 42 % (cu exceptia Republicii Cehe, Germaniei si Slovaciei, unde aceasta a crescut cu peste 10 puncte procentuale), in timp ce in domeniul ingineriei ponderea este de 28 % (fata de 23 %).

Oportunitatile de ocupare a fortei de munca au ramas mult mai bune pentru barbatii si femeile cu studii superioare comparativ cu orice alt nivel de studii; totusi, decalajul in ceea ce priveste ratele de ocupare a fortei de munca intre barbati si femei pentru absolventii de studii superioare cu varste cuprinse intre 25 si 64 de ani a crescut cu 7 puncte procentuale, in medie, pentru UE21 (9 puncte procentuale pentru OCDE in general).

Sursa: Comisia Europeana

de Legislatia Muncii