Potrivit art. 60 din Codul muncii, exista anumite perioade ale raportului de munca in care concedierea nu se poate dispune:
a) pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical, conform legii.
Desi se prevede "certificat medical conform legii", sfatul nostru este ca angajatorul sa nu respinga certificatul medical prezentat de catre salariat decat atunci cand ar fi pregatit sa conteste chiar in fata instantei autenticitatea acestuia. Cu alte cuvinte, faptul ca certificatul medical nu este eliberat, de exemplu, de catre medicul de familie, nu constituie un motiv suficient pentru neluarea acestuia in conside rare. Instantele au tendinta sa declare nelegale concedierile dispuse in perioada incapacitatii temporare de munca, indiferent cum ar fi fost ea constatata, afara daca se face proba clara ca salariatul era, in fapt capabil de munca (de exemplu, lucra in alta parte sau se dovedeste caracterul fals al certificatului medical).
Instantele judecatoresti au decis ca "neprezentarea unui certificat medical-tip are drept consecinta neplata indemnizatiei reprezentand ajutorul de boala, dar aceasta nu poate duce la desfacerea contractului de munca, atunci cand se dovedeste, prin orice mijloace de proba admise de lege, ca persoana respectiva a suferit de o boala care a impiedicat-o sa se prezinte la locul de munca".
Simplul anunt al starii de incapacitate de munca nu trebuie neglijat de angajator intrucat este semnalul unei stari de fapt care il impiedica sa aplice masura concedierii. Certificatul medical vizat de medicul de familie constituie ordin de plata pentru angajatori si trebuie prezentat pana la data lichidarii drepturilor salariale, pentru punerea in plata conform legii pensiilor si a drepturilor de asigurari sociale.
Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR
40 Modele de Regulament Intern
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
Nu refuzati salariatilor eliberarea adeverintelor privind plata CASS. Refuzul dvs. va conduce doar la imposibi litatea eliberarii certificatului medical de catre medicul responsabil de starea pacientului. Astfel de acte de rea-vointa din partea angajatorului sunt luate in considerare de instanta, fiind suficienta prezentarea in fata instantei a biletelor de internare-externare din spital care fac dovada incapacitatii de munca. Se ocroteste starea efectiva a persoanei, iar dvs. nu puteti invoca propria fapta pentru a justifica neindeplinirea obligatiilor salariatului dvs. Pentru a preintampina consecinte nefaste cum ar fi anularea deciziei de incetare, reintegrarea, plata despagubirilor catre aceste persoane, este in interesul dvs. sa notificati salariatului obligatia de a prezenta pana la o data clara certificatul medical. Neindeplinirea acestei obligatii va indreptateste sa luati act de caracterul nejustificat al absentelor sale.
b) pe durata suspendarii activitatii ca urmare a instituirii carantinei;
c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere.
Fata de aceasta prevedere expresa a legii, femeii gravide i se recomanda sa formuleze din timp in atentia angajatorului o notificare (scrisa, pentru a putea fi utilizata ca proba) cu privire la starea de graviditate.
Aceasta notificare ii este necesara pentru:
- a se pune la adapost de o eventuala concediere;
- a beneficia de masurile speciale de protectie, potrivit Ordonantei de urgenta Guvernului nr. 96/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 25/2004;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani.
Concediul pentru cresterea copilului se acorda, dupa caz, pana la implinirea de catre acesta a varstei de un an, de doi ani sau, in cazul copilului cu handicap, a varstei de 3 ani, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, publicata in Monitorul Oficial nr. 830 din 10 decembrie 2010.
Pe toata perioada acordarii concediului de crestere a copilului, salariatul nu poate fi concediat. El nu poate fi concediat nici in perioada in care beneficiaza de stimulentul de insertie. Interdictia de concediere se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate;
f) pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, aprobata prin Legea nr. 25/2004, prevede inca un tip de concediu pe parcursul caruia nu este posibila concedierea: concediul de risc maternal.
Concediul de risc maternal este concediul pe care poate sa il solicite o salariata gravida, care a nascut recent sau care alapteaza in cazul in care angajatorul, ca urmare a evaluarii riscurilor prezente la locul de munca al sala riatei, nu poate, din motive justificate in mod obiectiv, sa dispuna masura modificarii conditiilor si/sau programului de munca al acesteia sau masura repartizarii ei la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa si/sau a fatului ori a copilului;
g) pe durata indeplinirii serviciului militar - abrogat.
Dintre interdictiile cuprinse in art. 60, Legea nr. 40/2011 pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii a eliminat stagiul militar, deoarece in prezent stagiul militar nu mai este obligatoriu decat in cazuri exceptionale (stare de razboi, stare de mobilizare si stare de asediu), or in asemenea situatii este de presupus ca vor interveni acte normative speciale care sa reglementeze soarta contractelor de munca;
h) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate savarsite de catre acel salariat.
Daca pe parcursul mandatului liderilor sindicali si al reprezentantilor salariatilor Codul muncii prevede in continuare interdictia de concediere, dupa finele mandatului concedierea este in prezent pe deplin posibila, indiferent de motiv (imputabil, neimputabil, care tine de persoana salariatului sau este independenta de aceasta). Face exceptie fireste ipoteza in care motivul concedierii l-ar reprezenta insasi desfasurarea activitatii sindicale.
Una dintre modificarile importante intervenite prin Legea nr. 40/2011 cu privire la interdictia concedierii vizeaza cazul liderilor de sindicat si al reprezentantilor salariatilor. Este vorba despre art. 220 alin. (2) si art. 226 din Codul muncii, din cuprinsul carora au fost eliminate:
- interdictia concedierii liderilor sindicali timp de 2 ani dupa finele mandatului. in prezent pot fi concediati atat pentru motive imputabile, cat si neimputabile, de indata ce mandatul a luat sfarsit;
- interdictia concedierii liderilor sindicali, pe parcursul mandatului, pentru motive care nu tin de persoana salariatului si pentru necorespundere profesionala. in prezent liderii sindicali nu pot fi concediati exclusiv pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate;
- interdictia concedierii reprezentantilor salariatilor, pe durata exercitarii mandatului pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesionala. Ca si liderii sindicali, reprezentantii salariatilor pot fi concediati pe durata mandatului, cu exceptia concedierii pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariati.
i) pe durata efectuarii concediului de odihna.
Salariatul care se afla in concediu de odihna nu poate fi concediat pe parcursul acestuia. ii veti putea desface insa contractul de munca, dupa finalizarea concediului. Ca urmare a Legii nr. 40/2011, interdictiile prevazute in art. 60 nu se aplica in cazul concedierilor ce intervin nu numai ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, dar si in cazul dizolvarii acestuia. Totusi, ca efect al modificarilor intervenite prin chiar Legea nr. 40/2011, dizolvarea a incetat sa mai constituie motiv de concediere, devenind temei de incetare de drept. Or, noua lege prevede expres ca incetarea de drept prevaleaza in raport cu orice cauza de suspendare, asadar art. 60 nu era oricum aplicabil.
Dupa incetarea situatiei in care desfacerea contractului era interzisa, salariatul va reveni la locul de munca si va putea fi concediat pentru oricare dintre motivele prevazute de lege. Trebuie observat ca nu in toate situatiile de suspendare a contractului de munca salariatul este protejat impotriva concedierii.
Aceste interdictii privesc exclusiv concedierea, nu si incetarea de drept. Codul muncii, modificat prin Legea nr. 40/2011, o spune acum expres: cauzele de incetare de drept prevaleaza in raport cu cele de suspendare.