Care este baza legislativa pentru detasare salariati

In situatia in care, angajatorul dispune schimbarea temporara a locului de munca a propriilor salariati, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia suntem in prezenta undei detasari. Detasarea este reglementata la art. 45 – 47 din Codul muncii.

Astfel, conform art. 45 din Codul muncii, detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.

In conformitate cu prevederile art. 46 din Codul muncii, detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an. In mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni. Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice. Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

Asadar, detasarea poate fi dispusa in mod unilateral de catre angajator pe o perioda de cel mult 1 an. Pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, detasarea poate fi prelungita, de comun acord intre salariat si angajator, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni.

In baza prevederilor art. 3 alin. (2) lit. c) coroborate cu art. 4 alin. (1) lit. e) din HG 500/2011 privind registrul de evidenta a salariatilor, aveti obligatia sa inscrieti detasarea, anterior, in registrul de evidenta a salariatilor.

Totodata, vor trebuie respectate reglementarile interne ale statelor in care salariatii urmeaza sa fie detasati care pot impune obligatii in ceea ce priveste detasarea salariatilor.

Drepturile salariatului detasat sunt stabilite la art. 47 alin. (1) din Codul muncii, dupa cum urmeaza:
 â€žArt. 47 alin. (1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea.
(2) Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat.
(3) Angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat.
(4) Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea.
(5) In cazul in care exista divergenta intre cei doi angajatori sau niciunul dintre ei nu isi indeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neindeplinite.”

Conditiile in care se datoreaza impozitul pe venit sunt diferite dupa cum intre statul in care urmeaza sa fie detasati salariatii si Romania s-a incheiat sau nu o conventie de evitare a dublei impuneri si in functie de prevederile respectivei conventii.

In ceea ce priveste contributiile sociale, in cazul salariatilor detasati in alte state membre UE se aplica prevederile sunt aplicabile prevederile Regulamentului (CE) 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala si Regulamentului (CE) 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE) 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate social.

Conform art. 11 din Regulamentului (CE) 883/2004, lucratorii care se deplaseaza pe teritoriul Uniunii Europene trebuie sa faca obiectul unei singure legislatii in materie de securitate sociala – locul unde se desfasoara activitatea.

In consecinta, pentru veniturile salariale obtinute din desfasurarea unei activitati in alt stat membru UE se datoreaza contributiile sociale in statul unde salariatul isi desfasoara activitatea in statul respectiv in statul unde salariatul este detasat de catre angajatorul la care a fost detasat si care ii plateste veniturile salariale. Prin exceptie, in anumite conditii stabilite de Regulament, salariatii pot ramane supusi legislatiei sociale din Romania cu consecinta platii contributiilor sociale in acest stat daca angajatorul roman obtine de la CNPAS documentul portabil A1.

In cazul in care salariatii sunt detasati intr-un stat din afara UE, daca intre Romania si statul unde salariatul este detasat s-a incheiat un acord sau conventie in domeniul securitatii sociale se vor aplica prevederile acordului sau coventiei. In cazul in care, intre Romania si statul unde salariatul este detasat nu s-a incheiat un astfel de acord sau conventie, contributiile sociale se vor datora si plati in statul unde salariatul este detasat de catre angajatorul la care a fost detasat si care ii plateste veniturile salariale.

Activitati de mediere a angajarii cetatenilor romani in strainatate pot desfasura societatile comerciale constituite in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv filialele societatilor comerciale straine, infiintate in Romania potrivit art. 42 si 44 din Legea 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care au ca activitate principala "Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca" cod CAEN - 7810, denumite in continuare agenti de ocupare a fortei de munca in conditiile Legii 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate.