Angajati cu aceleasi atributii si salarii diferite... Ce spune legea

Drama totala, nu-i asa? Nedreptate pe fata. Sefii sunt niste lichele si merita toti pusi la colt pentru aceasta decizie. Merita sa ii lasi balta, atunci cand au nevoie de tine mai mult ca oricand.

Pe de o parte, nu a fost niciodata corect sa oferi recompense diferite pentru aceeasi sarcina dupa la indeplinire, in aceleasi conditii, cu aceleasi rezultate si investitii. Insa nimeni nu spune ca in campul muncii totul se petrece la dunga. Exista diferente si unele dintre ele sunt intr-atat de mari incat te pot determina sa darami fundatia solida la care lucrezi de ani de zile, in cadrul unei companii de top.

Este adevarat pana la capat si cu niciun fel de exceptie. Este frustrant sa stii ca ai colegi care sunt platiti mai bine decat tine pentru aceleasi sarcini. Si daca stii in mod clar si masurabil, perfect cuantificabil, ca rezultatele tale sunt mai bune decat ale lor, deja discutam despre o problema majora.

Pe de o parte, salariile trebuie sa fie corecte. Nimeni nu contesta acest lucru.

Pe de alta parte, salariile sunt negociabile. Nici acest lucru nu se contesta. Este un drept conferit prin Codul Muncii. Salariile se pot negocia si asa si trebuie. Niciun angajator nu iti va comunica din prima nivelul maxim salarial pe care ti-l poate oferi. Asa ca daca stii ca ai motive intemeiate, poti cere mai mult decat ti se ofera la o prima intrevedere.

Atentie la faptul ca nu toti angajatii cer bani in plus. Si nu toti solicita acele promovari si majorari salariale promise de la interviul de angajare. Mai mult, nu toti cer mai multi bani atunci cand fisa de post se modifica si se introduc noi abilitati si competente.

Asa ca, una peste alta, unii raman in urma. Sunt lasati in urma pentru ca asa este mersul lucrurilor in campul muncii. Este o lupta, mai mult sau mai putin apriga, mai mult sau mai putin acerba, mai mult sau mai putin necesara.

Lucrurile sunt discutabile. Progresul se asigura prin regula selectiei, ca in jungla. Raman in primele linii doar cei mai buni. Ajung pe primele locuri cei mai buni oameni. Castiga salariile cele mai mari oamenii dispusi sa lupte pentru ele, cei care pun pret pe ele in defavoarea altor forme de satisfactie non-financiara.

La final, va amintesc faptul ca in viata profesionala, aproape totul se poate negocia. De la salarii si pana la conditiile de munca, de la programul de lucru si sporuri, bonusuri si prime, 90% dintre elementele adiacente raportului de munca se pot negocia.

Un angajator va fi dispus sa ofere mai mult pentru un angajat pe care simte ca poate miza ani la rand, pe unul care este dispus sa stea peste program cand este nevoie. Un angajator va oferi un salariu mai mare unui salariat daca simte ca pe viitor il poate promova pe o pozitie cheie. Are tot interesul sa investeasca in el. Si aceste lucruri se petrec in situatia in care sarcinile angajatilor sunt aceleasi. Pur si simplu, la final de luna, cand tragi linie, unii angajati sunt mai importanti decat altii, desi pare ca au acelasi rol in firma.

Conteaza si daca vom fi dispusi sa negociem. Conteaza cum negociem. Conteaza cum actionam in momentul in care o negociere nu se finalizeaza asa cum ne dorim noi. Fiecare decizie o determina pe urmatoarea. Unii se blocheaza. Unii se tem sa ia decizii. Unii nu sunt dispusi sa isi asume riscuri, iar aici apar cele mai mari probleme si principalul motiv de stagnare/ regresie profesionala.

Sa aveti succes si afaceri profitabile!