Statul, bunul samaritean?

Potrivit celui mai recent studiu de specialitate realizat de Institutul National de Statistica, statul este cel mai generos angajator din Romania, salariile platite de acesta fiind cele mai mari din economie.

Cercetarea arata ca statul conduce in topul salariilor lunare in functie de forma de proprietate: angajatii companiilor cu actionariat majoritar de stat au remuneratii de circa 435 de euro brut (1.534 de lei) pe luna, mai mult decat cei care lucreaza in firme cu capital majoritar privat, care castiga lunar aproximativ 300 de euro brut (1.047 de lei).

Urmeaza in acest clasament companiile cu actionariat integral strain (297 de euro sau 1.044 de lei brut), actionariat integral de stat (269 de euro sau 946 de lei) si cele cu capital integral privat (213 euro sau 750 de lei).

Specialistii spun insa ca aceste cifre nu reflecta situatia reala din economie, deoarece angajatii de la stat primesc tot salariul pe cartea de munca, in timp ce firmele private incearca, de cele mai multe ori, sa isi plateasca salariatii prin alte metode, pentru a evita contributiile datorate bugetului de stat.

Din cauza contributiilor sociale foarte mari procentual si a bazei de calcul a acestora, neplafonata in cele mai multe cazuri, atat firmelor, cat si angajatilor le convine sa nu declare salariile si sa le mascheze sub alte forme de remunerare, in special contracte de prestari de servicii.

Pana in 2007, s-au folosit pentru acest lucru, in special, microintreprinderile, dar de anul acesta, din cauza prevederilor ce limiteaza folosirea microintreprinderilor pentru consultanta si management, apar tot mai mult persoanele fizice autorizate.

Unele date vehiculate de experti indica faptul ca, din cele aproximativ 200.000 de microintreprinderi cu un singur angajat, cel putin 50.000 sunt folosite pentru a plati salarii mari, fara a vira insa si contributiile datorate statului.

Chiar daca cele mai mari remuneratii sunt platite de stat doar in statistici, nu si in economia reala, anul trecut guvernul a fost unul dintre motoarele cresterii salariale.

Angajatii din administratia publica au fost in 2006 primii la majorari de salarii, cu un plus de 38% in euro. In invatamant si sanatate, salariile medii au crescut anul trecut cu peste 23%.

Toate aceste date ne indreptatesc sa tragem doua concluzii. Pe de o parte, este necesar ca, o data ce economia noastra se integreaza tot mai mult in cea europeana, sa fie adoptate acele decizii legislative menite sa scada mai rapid contributiile sociale pe care angajatorii trebuie sa le suporte cu forta de munca, astfel incat salariile reale platite in mediul privat sa "iasa la lumina".

Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024

Vezi AICI detalii

40 Modele de Regulament Intern

Vezi AICI detalii

Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz

Vezi AICI detalii

Pe de alta parte, sectorul public trebuie organizat de asa natura incat cifra persoanelor angajate sa ramana in limitele eficientei si rezonabilitatii cerute de functionarea normala a sistemului. Poate se vor gasi totusi remedii pentru fenomene deja clasice cum sunt angajarea la stat pe alte criterii decat compententa sau "mulgerea" bugetelor institutiilor publice in interese private.

Asanarea sistemului public va trebui sa fie insotita de cresterea gradului de angajare pe piata muncii autohtone prin adoptarea de masuri stimulatorii in privinta numarului si calitatii locurilor de munca. In acest fel, se va putea diminua si presiunea fiscala aupra angajatorilor.

Specialistii spun insa ca aceste cifre nu reflecta situatia reala din economie, deoarece angajatii de la stat primesc tot salariul pe cartea de munca, in timp ce firmele private incearca, de cele mai multe ori, sa isi plateasca salariatii prin alte metode, pentru a evita contributiile daorate bugetului de stat.

"Este absurd sa credem ca cele mai mari salarii sunt la stat, situatia este inversa. Se stie insa ca in sectorul privat al economiei exista un apetit mult mai ridicat pentru sisteme alternative de remunerare a muncii dependente", afirma Gabriel Biris, avocat specializat in fiscalitate si partener la casa de avocatura Biris Goran.

Biris sustine ca, din cauza contributiilor sociale foarte mari procentual si a bazei de calcul a acestora neplafonate in cele mai multe cazuri, atat firmelor, cat si angajatilor le convine sa nu declare salariile si sa le mascheze sub alte forme de remunerare, in special contracte de prestari servicii.

"Pana in 2007 s-au folosit pentru acest lucru, in special, microintreprinderile, dar de anul acesta, din cauza prevederilor ce limiteaza folosirea microintreprinderilor pentru consultanta si management, incepem sa avem mai mult de a face cu persoane fizice autorizate", afirma el.

Biris sustine ca din cele aproximativ 200.000 de microintreprinderi cu un singur angajat, cel putin 50.000 sunt folosite pentru a plati salarii mari, fara a vira insa si contributiile datorate statului.

Chiar daca cele mai mari remuneratii sunt platite de stat doar in statistici, nu si in economia reala, anul trecut guvernul a fost unul dintre motoarele cresterii salariale.

Angajatii din administratia publica au fost in 2006 primii la majorari de salarii, cu un plus de 38% in euro. In invatamant si sanatate salariile medii au crescut anul trecut cu peste 23%.