Salariat cu domiciliu in alt stat. Cum efectuam angajarea fara permis de munca?

Analizam mai jos cazul unei societati care doreste sa angajeze serviciile unei persoane fizice straine cu domiciliul in UE. Nu se doreste angajarea cu permis de munca in Romania, urmand ca persoana fizica sa isi desfasoare activitatea la domiciliul sau din UE.

Vom vedea care sunt formele legale prin care societatea poate angaja aceasta persoana care are domiciliul in UE.

Solutia consultantului:

Pentru desfasurarea muncii la domiciliu se incheie contract individual de munca la domiciliu, care potrivit art. 109 din Codul muncii, republicat, se incheie numai in forma scrisa si contine in mod obligatoriu, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:
a) precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;
b) programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;
c) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.

Conform art. 108 alin. (1) din Codul muncii, republicat, sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin.

Asadar, salariatii cu munca la domiciliu sunt aceia care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin prin incheierea unui CIM la domiciliu.

Insa, pentru angajarea unei persoane cu munca la domiciliu in alt stat nu exista reglementari legale.
Elementele obligatorii ale contractului individual de munca cu munca la domiciliu sunt prevazute la art. 109 din Codul muncii, respectiv:

a) precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;
b) programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;
c) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.

Observam ca unul dintre elementele obligatorii ale contractului individual de munca cu munca la domiciliu il constituie programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului. Asadar, angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului iar programul in cadrul caruia angajatorul isi exercita acest drept  si modalitatea concreta de realizare a programului trebuiesc stabilite prin contractul individual de munca. De aceea, apreciem ca, locul muncii nu poate fi stabilit la domiciliul salariatului daca domiciliul este situat in alt stat avand in vedere faptul ca, controlul activitatii salariatului ar fi dificil de realizat.

In consecinta, munca la domiciliu poate fi prestata in baza unui contract individual de munca cu munca la domiciliu dar nu exista prevederi legale care sa reglementeze munca la domicliu atunci cand domiciliul salariatului este situat  in alt stat.