In ce priveste programul de lucru stabilit prin contract de munca, vom analiza cazul unui salariat cu program de la 8h pentru a stabili daca timpul de munca poate fi redus la jumatate odata cu intocmirea unui act aditional la CIM in care sa fie precizata clauza de neconcurenta pe toata perioada contractului de munca.
Totodata, se va vedea daca in aceste conditii, angajatorul trebuie sa plateasca indemnizatia negociata lunar pe tot timpul executarii contractului, precum si daca se poate introduce clauza de confidentialitate.
De asemenea, se va stabili daca este obligatorie plata unui spor de confidentialitate pentru aceasta.
Solutia consultantului:
Medicina muncii un aliat al angajatorului
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Modificarea programului de lucru si a salariului impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege (art. 17 alin. (5) din Codul muncii republicat).
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. g) din HG 500/2011, privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde salariul, sporurile si cuantumul acestora. In aceste conditii, angajatorul va completa in registru fiecare modificare intervenita (lunar sau ocazional) asupra cuantumului salariului.
Orice modificare a elementelor prevazute la art. 3 lit. g) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) se va inregistra in termenul prevazut la art. 4 alin. (2) din HG 500/2011, respectiv cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii.
Asadar, angajatorul poate modifica salariul si timpul de lucru numai prin act aditional cu acordul salariatului.
Cu privire la clauza de neconcurenta aceasta isi produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Prin urmare, clauza de neconcurenta se plateste dupa incetarea contractului pentru maximum 2 ani si nu pe durata contractului (art. 22 din Codul muncii republicat).
Clauza de confidentialitate este reglementata in mod distinct in cuprinsul art. 26 alin. (1) din Codul muncii. Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.
Nerespectarea acestei clauze de oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune interese.
Pentru a intelege mai bine clauza de confidentialitate facem o paralela intre clauza de confidentialitate si secretul de serviciu.
Secretul de serviciu este o obligatie a salariatului prevazuta in mod expres la art.39 alin. (2) lit f) din Legea 53/2003-Codul muncii, republicata, iar clauza de confidentialitate este reglementata in mod distinct in cuprinsul art. 26 alin. (1) si reprezinta o clauza asupra careia partile convin. Astfel, secretul de serviciu vizeaza acele informatii si date generale care trebuie respectate la nivelul unui angajator de toti salariatii, iar clauza de confidentialitate vizeaza o sfera mai larga de informatii decat cea avuta in vedere prin secretul de serviciu si este aplicabila doar anumitor salariati. Asadar, daca prin clauza de confidentialitate angajatorul stabileste exclusiv acele informatii si date care sunt general valabile pentru toti salariatii ca avand caracter de secret de serviciu, atunci clauza de confidentialitate nu isi mai are rostul.
In concluzie, pentru a simplifica aceste proceduri, la nivelul angajatorului ar trebui stabilite in mod expres toate datele si informatiile care au caracter de secret de serviciu si apoi cuprinse in regulamentul intern al unitatii, in contractul individual de munca al fiecarui salariat mentionandu-se doar obligatia generala de a respecta prevederile regulamentului intern. In situatia in care, prin prisma activitatii desfasurate rezulta ca o anumite persoana are acces la anumite informatii care nu sunt dintre cele cuprinse in regulamentul intern ca si secret de serviciu, se va insera punctual, in contractul individual de munca al respectivei persoane, obligatia speciala sub forma unei caluze de confidentialitate.
Nu exista o prevedere cu privire la sporul de confidentialitate. In virtutea obligatiilor salariatilor ce incumba contractului individual de munca (art. 39 alin. (2) din Codul muncii ), salariatul are obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca precum si obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu.