Cum vrea UE sa creeze noi locuri de munca

Comisia Europeana a propus masuri pentru a ajuta tarile afectate de criza sa utilizeze fondurile UE atat de necesare.

Masurile ar ajuta aceste state membre sa gaseasca solutii la problema somajului in randul tinerilor, sa sprijine intreprinderile mici si mijlocii si sa finanteze proiecte majore de infrastructura.

In absenta masurilor propuse, investitiile din cadrul politicii de coeziune pentru crestere ar putea fi pierdute din cauza lipsei de timp pentru cheltuirea banilor sau din cauza dificultatii de a gasi cofinantatori la nivel national si in sectorul privat in climatul economic actual.

Propunerea, determinata de cererile primite din partea guvernelor nationale si din partea Consiliului European, va fi trimisa Parlamentului European si Consiliului de Ministri al UE in vederea adoptarii.

Prima masura ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investitii pentru incurajarea cresterii mai rapide in Grecia, Cipru si Portugalia. Aceasta ar majora contributia UE de investitii in favoarea politicii de coeziune si ar permite o contributie nationala mai redusa. Acest lucru ar putea prelungi cu inca doi ani un acord privind cofinantarea din decembrie 2011, ceea ce ar usura si presiunea asupra bugetelor nationale fara a implica fonduri noi de la UE.

Cea de-a doua masura propusa ar oferi Romaniei si Slovaciei mai mult timp pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de coeziune. Ea ar permite o mai buna selectie si implementare a proiectelor strategice - de exemplu, pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor si crearea de locuri de munca pentru tineri.
    
Comentand pe marginea propunerii, comisarul pentru politica regionala, Johannes Hahn, a declarat: "Comisia Europeana este gata sa dea dovada de solidaritate si flexibilitate fata de cei afectati grav de criza, astfel incat acestia sa poata reveni pe calea cresterii economice. Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene pentru a realiza acest lucru. Masurile specifice pe care le-am adoptat astazi vor ajuta aceste tari sa utilizeze atat de necesarele investitii: pentru a crea locuri de munca sustenabile sprijinind intreprinderile mici si mijlocii si ajutandu-le sa obtina finantare, pentru a ajuta tinerii sa se reintegreze pe piata muncii si pentru a incuraja inovarea si cercetarea. Aceste masuri nu vor fi doar in beneficiul tarilor implicate, ci si pentru Europa in ansamblul ei. insa, ar trebui sa adaug ca, desi prezenta propunere ofera spatiu de manevra, ea nu poate inlocui reformele si masurile de accelerare in ceea ce priveste utilizarea fondurilor."

László Andor, comisarul pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a adaugat "Circumstantele exceptionale care ne-au determinat sa marim proportia de cheltuieli a UE aferente politicii de coeziune in asa-numitele tari care fac parte din program sunt, din pacate, inca de actualitate. Masura a avut succes in ceea ce priveste directionarea fondurilor UE catre investitiile care promoveaza cresterea economica si avem motive intemeiate sa o prelungim. in ceea ce priveste Romania si Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le ofera posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele doua tari ar trebui sa considere aceasta masura drept un stimulent pentru a-si consolida eforturile de reformare si de investitie."
    
CONTEXT

Masura initiala de "suplimentare", adoptata in 2011, a inregistrat o crestere temporara a cofinantarii UE de pana la 10 puncte procentuale pana la sfarsitul anului 2013, realizata la cerere pentru tarile afectate cel mai puternic de criza, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia, Grecia, Portugalia si Romania.

Masura nu reprezinta o noua finantare, ci permite o utilizare mai usoara a fondurilor deja alocate in cadrul politicii de coeziune a UE. Contributia UE ar creste pana la o valoare maxima de 95 %, reducand astfel cerinta de cofinantare nationala la doar 5 %. in mod concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de euro in 2014 cu aproximativ 400 de milioane de euro pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia si 20 de milioane EUR pentru Cipru (se asteapta ca aceste trei tari sa beneficieze de un ajutor financiar in cadrul unui program de ajustare macroeconomica in 2014).

A doua masura in cadrul acestei propuneri raspunde la solicitarea privind viitorul buget al UE pe care Consiliul European din februarie a adresat-o Comisiei, de a explora modalitatile in care Romania si Slovacia ar putea utiliza mai usor fondurile UE.

Fondurile alocate statelor membre in cadrul politicii de coeziune se impart in sume anuale care trebuie cheltuite in decurs de doi sau trei ani, in functie de tara. Aceasta regula este cunoscuta sub numele de regula "N+2 sau N+3", N fiind anul in care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuala care nu este solicitata de catre statul membru in aceasta perioada, se deduce automat din suma totala alocata si se intoarce la bugetul total al UE.

Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru Romania si Slovacia care, altfel, ar fi expirat in 2013. Ea ofera acestora o mai mare libertate de a cheltui si de a solicita fonduri de la UE, reducand riscul de pierdere a fondurilor.

Sursa: Comisia Europeana