Cumul de functii la acelasi angajator. Conditii in care se pot prelua noi atributii

Tinand seama de prevederile Legii 53/2003 - Codul muncii, republicata in temeiul art.V din Legea 40/2011, vom vedea care este modalitatea legala prin care un salariat, angajat cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, poate prelua pe perioada determinata atributiile unui alt post vacant, pe langa atributiile din fisa postului ocupat de catre acesta.

Mentionam ca derularea atributiilor postului vacant preluate pe perioada determinata de timp se desfasoara in cadrul aceluiasi interval orar al duratei normale a timpului de munca de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

In plus, vom vedea care sunt documentele care se vor intocmi in cazul in care raspunsul este unul favorabil.


Solutia consultantului:

Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

Prin urmare, noile dispozitii introduse prin Legea 40/2011
consfintesc dreptul salariatului de a cumula mai multe functii la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

De altfel, noua reglementare nici nu este atat de noua pe cat pare. Aceeasi solutie putea fi aplicata si inainte de modificarea Codului muncii prin Legea 40/2011, chiar daca in practica inspectoratele teritoriale de munca erau reticente.

Fata de lipsa unei prevederi exprese in Codul muncii
privind posibilitatea incheierii mai multor contracte individuale de munca intre aceleasi parti si fata de atitudinea rigida manifestata de inspectoratele teritoriale de munca, angajatorii au pus in aplicare prevederile din contractele colective de munca in care se stabilea acordarea unui spor la salariu pentru exercitarea mai multor functii la acelasi angajator.

Astfel, art. 41 alin. (3) lit. f) din Contractul colectiv de munca la nivel national pe anii 2007-2010 preciza ca pentru exercitarea si a unei alte functii se putea acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite. Cazurile in care se putea aplica aceasta prevedere si cuantumul sporului se stabileau prin negocieri in contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

In prezent nu mai exista contract colectiv de munca la nivel national.

Potrivit dispozitiilor Legii 62/2011 a dialogului social contractele colective de munca se pot negocia la nivel de unitati, grupuri de unitati si sectoare de activitate.

Solutia sporului pentru cumul de functii, chiar daca ar mai fi continuta in contracte colective de munca vechi, dar inca in vigoare, ar provoca dificultati serioase in cazul in care s-ar pune problema concedierii salariatului in cauza (cum s-ar face, de pilda, desfiintarea doar a uneia dintre cele doua functii?) si ar veni in contradictie si cu noile dispozitii ale art. 16 din Codul muncii
care stabilesc ca forma scrisa a contractului individual de munca este prevazuta ad validitatem (adica, un astfel de contract de munca, cu cumul, ar trebui sa fixeze exact timpul de munca si salariul pentru fiecare dintre cele doua functii separat, precum si celelalte elemente la care face referire art. 17 din Codul muncii
).
In concluzie, in conformitate cu noile reglementari, in cazul cumulului de functii, angajatorul va incheia cate un contract de munca pentru fiecare functie ce urmeaza a fi detinuta de salariat. Pentru fiecare dintre contractele individuale de munca incheiate cu acelasi angajator, salariatul va beneficia de salariul corespunzator functiei detinute.

Codul muncii
nu distinge intre diferitele tipuri de contracte de munca incheiate de o singura persoana, asadar acestea pot fi, dupa caz, cu norma intreaga sau cu timp partial, pe perioada nedeterminata sau pe perioada determina, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator.
Astfel, Codul muncii
reglementeaza dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator in baza mai multor contracte individuale de munca. In temeiul contractului individual de munca, salariatul presteaza munca pentru care a fost angajat, respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in respectivul CIM si ale carei atributii sunt stabilite in fisa postului. De aceea, consideram ca un cumul de functii la acelasi angajator se poate realiza numai pentru functii diferite nu si pentru aceeasi functie.

Referitor la obiectul contractelor incheiate cu acelasi autor profesorul Alexandru Ticlea in Tratat de dreptul muncii editia 2011 (pg. 431) arata ca cel de-al doilea contract trebuie sa se refere la o alta "munca", la o alta activitate, nu la aceeasi care formeaza obiectul primului contract. In caz contrar vor fi eludate dispozitiile imperative ale Codului muncii care limiteaza durata timpului de munca: normal (art.112), maxima (art.114) sau partial (art. 103). Intre angajator si salariat nu se poate incheia un alt contract individual pentru aceeasi functie/ocupatie pentru a se eluda prevederile legale referitoare la timpul de munca si timpul de odihna.

Asadar, un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca si cate o fisa de post aferenta fiecarui contract de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca (art. 159 alin. (1) din Codul muncii).

Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani, care se plateste cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.

De asemenea, salariatul in cauza este indreptatit sa primeasca si toate celelalte drepturi acordate la nivelul unitatii in care salariatul isi presteaza munca care decurg din contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul unitatii.

Totusi, in ceea ce priveste acordarea tichetelor de masa, potrivit prevederilor art. 35 din Hotararea Guvernului nr. 5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 142/1998
privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul cumulului de functii, tichetele de masa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii. Obligativitatea declararii functiei de baza rezulta din interpretarea prevederilor art.7 pct. 3 din Legea 571/2003 - Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care incumba salariatului obligatia declararii functiei considerata a fi functie de baza.

Aceasta restrictie opereaza si in situatia deducerii personale, unde, potrivit prevederilor art. 56 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

In acest context, o persoana poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca, cu exceptia situatiilor in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea, raportat la functia pe care o ocupa si drepturile salariale aferente acesteia, precum si de celalalte drepturi ce decurg din raporturile de munca, cu exceptiile mentionate mai sus.

Cu privire la timpul de lucru, prevederile din Codul muncii referitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca. Insa, in situatia in care, cumulul de functii are loc la acelasi angajator, durata normala a timpului de lucru pentru toate functiile cumulate nu ar trebui sa depaseasca 40 de ore pe saptamana.

Daca un salariat incheie cu acelasi angajator doua contracte individuale de munca, astfel incat, cumuland cele doua functii s-ar ajunge la depasirea duratei maxime a timpului de lucru, ar putea fi angajata raspunderea angajatorului pentru nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la timpul de lucru.

Prin urmare, incheiati un contract individual de munca pe durata determinata, cu timp partial de o ora pe zi pentru a nu fi incalcate dispozitiile art. 112 alin. (1) si ale art. 115 alin. (2) din Codul muncii republicat.