Pentru a stabili corect durata concediului de odihna si pentru a vedea ce reglementari se iau in calcul la inregistrarea in CIM, vom analiza mai jos cazul unei societati cu patru angajati care au contracte de munca cu norma intreaga si timp partial.
Vom stabili astfel care este durata maxima a concediului de odihna pe care il poate efectua intr-un an un angajat, precum si ce documente trebuie intocmite, avand in vedere ca in Codul muncii cf art.145 alin.1 se stipuleaza ca durata minima a concediului de odihna anual este de 20 zile lucratoare.
Solutia consultantului:
Potrivit art. 145 din Codul muncii , durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
Durata efectiva a concediului de odihna anual este cea pe care ati negociat-o cu angajatii la incheierea contractului de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Medicina muncii un aliat al angajatorului
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
Legis Plus Legislatia Muncii
250 Modele Fise de Post
Asadar, durata efectiva a concediului de odihna o veti negocia cu salariatii. Legea nu stabileste si un numar maxim de zile de concediu de odihna ci numai un numar minim.
Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare. Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare.
In situatia in care veti stabili prin regulamentul intern ca veti acorda salariatilor mai multe zile de concediu de odihna, de exemplu, in functie de vechimea in munca, veti intocmi acte aditionale de modificare a contractelor de munca.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Codul muncii, anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.
Alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz. La alineatul (3) al art. 17 sunt enumerate elementele cu privire la care salariatul trebuie informat, intre care regasim si durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul.
La alineatul (5), art. 17 stabileste ca orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.
Prin urmare, durata concediului de odihna se negociaza de angajator cu salariatii si poate fi modificata numai prin act aditional la contractul individual de munca cu exceptia situatiei in care modificarea este prevazuta expres de lege.
Potrivit art. 106 din Codul muncii salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.
Astfel, cu privire la durata concediului de odihna pentru CIM cu timp partial alin. (4) al art 145 din Codul muncii , republicat, potrivit caruia durata concediului anual de odihna pentru salariatii cu contract individual de munca (CIM ) cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, a fost abrogat prin OUG 65/2005 . In temeiul acestui articol stabilirea concediului de odihna al unui salariat cu CIM partial se facea in functie de norma de munca.
Din momentul abrogarii acestui articol concediul de odihna al salariatilor cu CIM cu timp partial nu se mai calculeaza proportional cu timpul efectiv lucrat, adica in functie de norma de munca, salariatii avand dreptul, indiferent de norma de lucru, la un concediu de odihna anual, astfel cum a fost negociat si stabilit in contractul individual de munca.
Potrivit art. 145 alin. (1) din Codul muncii, durata minima a concediului de odihna este de 20 de zile lucratoare. Asadar, durata minima a concediului de odihna pentru un contract de munca cu timp partial de doua ore pe zi este de 20 de zile lucratoare, durata efectiva este cea negociata de parti si inregistrata in contractul individual de munca.
Potrivit art. 148 alin. (2) din Codul muncii, republicat, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Prin urmare, chiar daca ipotetic toti salariatii pot avea un concediu de minimum 20 de zile lucratoare, in fapt durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata de salariat intr-un an calendaristic, ceea ce insemna ca se acorda proportional cu perioada lucrata din anul calendaristic.
Pe cale de consecinta rezulta ca nu toti salariatii vor beneficia efectiv de 20 de zile concediu de odihna pe an, ci doar cei care au lucrat un an integral.
Asadar durata concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata in anul calendaristic in functie de numarul de zile lucrate si nu in functie de numarul de ore lucrate.
In cazul angajatului care desfasoara activitate de doua ore pe zi, acesta va beneficia de acelasi numar de zile de concediu de odihna cu salariatul care lucreaza cu norma intreaga.
In concluzie, durata concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata in anul calendaristic in functie de numarul de zile lucrate si nu in functie de numarul de ore lucrate.