Studiu de caz: Acordarea sporurilor in functie de munca in zilele de repaus saptamanal si munca suplimentara

Valabil la 13.09.2011

O societate acorda salariatilor care lucreaza in weekend o zi de recuperare in urmatoarele 60 de zile. Este societatea obligata sa acorde si spor de weekend? De asemenea, pentru deplasarile facute de salariati in weekend, aceeasi societate acorda diurna si o zi de recuperare. Se va acorda spor de weekend si in aceasta situatie? In plus, vor fi aceste operatiuni inscrise obligatoriu in Revisal?

Trebuie precizat ca o astfel de situatie prezinta o confuzie intre munca suplimentara si munca in zilele de repaus saptamanal. Astfel, pentru eliminarea oricaror neclaritati, trebui precizat ca munca suplimentara, munca in zilele de repaus saptamanal si munca in zilele de sarbatoare legala sunt notiuni distincte tratate in mod diferit de Codul muncii.

In ceea ce priveste munca suplimentara, art. 120 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara. Astfel, munca suplimentara este considerata munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal. Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Astfel, se fac precizari legate de munca suplimentara atunci cand salariatul presteaza activitate mai mult de 40 de ore pe saptamana in cele 5 zile lucratoare intrucat salariatul nu poate presta activitate mai mult de 5 zile pe saptamana. Conform art. 123 alin. (1) din Codul muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia si numai daca compensarea in acest termen nu este posibil, in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.

Sporul pentru munca suplimentara, acordat in aceste conditii, se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

In ceea ce priveste munca in zilele de repaus saptamanal, art. 137 din Codul muncii stabileste urmatoarele reguli:
- repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
- in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca;
- zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2), respectiv la dublul compensatiilor de 75% din salariu de baza.

Potrivit art. 138 din Codul muncii, in cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari. Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in aceste conditii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).

Asadar, repausul saptamanal se acorda intotdeauna in natura, de regula sambata si duminica iar daca acordarea in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul se poate acorda si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. Mentionam ca nu este reglementat legal un cuantum minim al acestui spor, ci legiuitorul a lasat partilor libertate deplina in stabilirea cuantumului sporului. Insa, sporul trebuie stabilit prin negociere si acordat.
Asa fiind, nu veti acorda salariatilor care presteaza activitate sambata si duminica, 1 singura zi libera, ci 2 zile libere cumulate, si nu in urmatoarele 60 de zile, ci in aceeasi saptamana. Prin exceptie, asa cum am aratat, zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
In plus, le veti acorda un spor al carui cuantum il stabiliti prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Conform art. 44 alin. (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. De asemenea, intrucat delegarea presupune schimbarea numai a locului muncii, salariatii beneficiaza pe durata delegarii de toate drepturile stabilite de lege,  de contractul individual de munca si de contractul colectiv de munca aplicabil. Pe cale de consecinta, daca salariatul presteaza activitate in zilele de sambata si duminica el va beneficia, in cursul saptamanii, de alte doua zile libere stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, de sporul mentionat la art. 137 din Codul muncii, precum si de drepturile prevazute la art. 44 alin. (2) din acelasi cod.

In ceea ce priveste inscrierea in registrul general de evidenta a salariatilor, HG 500/2011 stabileste ca in registru se inscriu salariul, sporurile si cuantumul acestora. In Specificatiile tehnice privind intocmirea si transmiterea Registrului general de evidenta a salariatilor, publicate pe site-ul oficial al Inspectiei Muncii, sporurile sunt definite ca fiind sporurile cu caracter permanent de care salariatul beneficiaza in baza contractului individual de munca unde acestea sunt evidentiate.  In consecinta,   sporul va fi inregistrat in registrul de evidenta a salariatilor daca are caracter permanent, in baza contractului individual de munca unde este evidentiat.