O societate care are activitate in zilele de weekend acorda salariatilor un spor de 5% la salariul de baza. Sporul este inregistrat in act aditional si in Revisal. Intrebarea este: intr-o luna in care un salariat nu a prestat deloc activitate in weekend, fiind in CO sau CM, mai beneficiaza de acest spor?
Raspunsul specialistilor:
I. Concediu de odihna
Pe durata concediului de odihna salariatul beneficiaza de indemnizatie de concediu de odihna calculata conform regulilor stabilite de Codul muncii.
Art. 150 alin. (1) din Codul muncii prevede ca, pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
Astfel cum prevede alin. (2), indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Asadar, pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei se calculeaza media zilnica a drepturilor cu caracter permanent din ultimele 3 luni anterioare celei in care se efectueaza concediul si se inmulteste cu numarul de zile de concediu. Se compara cuantumul indemnizatiei astfel stabilit cu salariul de baza, sporurile si indemnizatiile permanente cuvenite pentru perioada concediului, potrivit contractului de munca.Valoarea indemnizatiei acordate va fi cea mai favorabila dintre cele comparate.
Angajatorul incadreaza sporurile si indemnizatiile in sporuri cu caracter permanent in functie de frecventa cu care sunt acordate acestea. Jurisprudenta CJUE poate fi de folos in aceasta incadrare.
Astfel, Curtea de Justitie Europeana in cauza C 539/12 a declarat astfel:
„Articolul 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii si unor practici nationale in temeiul carora un lucrator a carui remuneratie se compune, pe de o parte, dintr un salariu de baza si, pe de alta parte, dintr un comision al carui cuantum este stabilit in functie de contractele incheiate de angajator ca rezultat al vanzarilor realizate de acest lucrator nu are dreptul, pentru concediul anual platit, decat la o remuneratie compusa exclusiv din salariul de baza.
Atentie, s-a modificat legislatia privind concediile! Ce schimbari majore a adus Legea 24/2022? Care sunt implicatiile?
Din 16 aprilie 2022 un nou tip de concediu intra in vigoare, concediul medical pentru ingrijirea pacientilor cu afectiuni oncologice,
detalii aici >>> Metodele de calcul al comisionului la care un lucrator, precum reclamantul din litigiul principal, are dreptul pentru concediul anual trebuie apreciate de instanta nationala, pe baza normelor si a criteriilor stabilite de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si in lumina obiectivului urmarit la articolul 7 din Directiva 2003/88.”
Prin aceeasi hotarare s-a prevazut astfel:
“In plus, Curtea a precizat ca toate elementele remuneratiei globale aferente statutului personal si profesional al lucratorului trebuie sa fie mentinute pe durata concediului anual platit al lucratorului mentionat. Astfel, daca este cazul, primele aferente calitatii sale de superior ierarhic, vechimii sau calificarilor sale profesionale trebuie sa fie mentinute (a se vedea, in acest sens, Hotararea Parviainen, C 471/08, EU:C:2010:391, punctul 73, precum si Hotararea Williams si altii, EU:C:2011:588, punctul 27).
In schimb, potrivit aceleiasi jurisprudente, acele elemente ale remuneratiei globale a lucratorului care au ca scop numai acoperirea unor costuri ocazionale sau accesorii intervenite cu ocazia executarii sarcinilor care revin lucratorului potrivit contractului sau de munca nu trebuie luate in considerare la calculul sumei cuvenite lucratorului pe durata concediului anual (a se vedea Hotararea Williams si altii, EU:C:2011:588, punctul 25).”
Astfel, pornind de la aceasta jurisprudenta consideram ca sporul de weekend este un spor permanent astfel incat acesta se ia in calcul la stabilirea indemnizatiei de concediu de odihna.
II. Concediu medical
In ceea ce priveste perioada concediului medical, conform art. 50 lit. b) din Codul muncii, contractul individual de munca se suspenda de drept pentru:
b) concediu pentru incapacitate temporara de munca;
In perioada de concediu medical drepturile salariale sunt suspendate iar salariatul beneficiaza de o indemnizatie medicala calculata conform prevederilor O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.
Conform art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, pentru persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) lit. A si B, baza de calcul al indemnizatiilor prevazute la art. 2 se determina ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia asiguratorie pentru munca.
Prin urmare, in perioada in care salariatul se afla in concediu medical beneficiaza de o indemnizatie calculata ca medie a veniturilor din ultimele 6 luni anterioare lunii in care se acorda concediu medical asupra carora s-a calculat contributia asiguratorie de munca la care se va aplica procentul corespunzator codului de indemnizatie. In veniturile din ultimele 6 luni intra si sporul de weelend intrucat asupra acestuia s-a calculat contributia asiguratorie de munca.
In concluzie, daca salariatii beneficiaza de indemnizatii calculate pe baza veniturilor realizate anterior, asa cum este si cazul indemnizatiei medicale, salariatii vor beneficia indirect de acele sporuri.