Concediul medical nu mai diminueaza concediul de odihna

Codul munciiDirectiva 2003/88/CEconcediul de odihnaconcediul medicalCurtea Europeana de Justitie
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Intrebare:

Concediul de odihna se diminueaza in functie de durata concediului medical?

Raspuns:

Potrivit art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Aceasta dispozitie legala nu mai este aplicabila, in ceea ce priveste concediul medical, dupa ce Curtea Europeana de Justitie, printr-o hotarare preliminara pronuntata la data de 20 ianuarie 2009, interpretand dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88, a declarat urmatoarele:

1) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unor dispozitii sau unor practici nationale potrivit carora un lucrator aflat in concediu medical nu are dreptul la un concediu anual platit efectuat intr o perioada de concediu medical.

2) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.

3) Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca, la incetarea raportului de munca, nu se acorda nicio indemnizatie pentru concediul anual platit neefectuat lucratorului care s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si/sau in toata perioada de report sau intr o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit. Pentru calculul indemnizatiei mentionate, remuneratia obisnuita a lucratorului, care este cea care trebuie mentinuta in perioada de repaus ce corespunde concediului anual platit, este de asemenea determinanta.

De ce este obligatorie aceasta hotarare a Curtii Europene de Justitie?

Argumente:
Dreptul intern respectiv, art. 140 alin. (2) din Codul muncii , este in contradictie cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE, in interpretarea data de Curtea Europeana de Justitie, situatie, in care, in baza art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, se aplica prevederile directivei.

Art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei:
"Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

Curtea Europeana de Justitie este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de a asigura respectul dreptului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor. In sistemul institutional al comunitatii, Curtea Europeana de Justitie detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte institutii comunitare.

De aceea, este admis ca jurisprudenta CEJ este izvor al dreptului comunitar, alaturi de legislatia primara si secundara. Potrivit art. 234 (fost 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, daca in fata unei instante dintr-un stat membru se ridica o chestiune legata de interpretarea dreptului comunitar, acea instanta poate (iar daca este vorba de o instanta suprema, a carei hotarare nu mai poate fi atacata potrivit procedurii nationale, este obligata) sa ceara Curtii Europene de Justitie sa se pronunte printr-o hotarare de interpretare asupra normei comunitare.

Asadar, s-a instituit un sistem de cooperare in cadrul caruia CEJ sa fie consultata de catre jurisdictiile nationale atunci cand acestea din urma, avand de aplicat o dispozitie a dreptului comunitar intr-un litigiu cu care sunt sesizate, trebuie sa stie daca aceasta dispozitie este valida sau sa precizeze sensul pe care inteleg sa i-l dea.

Interpretarea sau aprecierea asupra validitatii unei norme comunitare, data prin hotararea CEJ se impune atat pentru instanta respectiva cat si pentru toate celelalte instante care sunt chemate, in cadrul cailor de recurs nationale, sa se pronunte in acelasi litigiu, cat si altor instante in fata carora textul in cauza va fi invocat. Tratatele comunitare nu contin nici o dispozitie conform careia ele ar trebui sa prevaleze asupra dreptului intern al statelor membre.

Din acest motiv s-ar putea sustine ca revine fiecarui stat membru sa fixeze el insusi nivelul la care dreptul comunitar ar trebui sa fie inserat in ordinea sa juridica. Unele jurisdictii nationale au inceput prin a decide ca in caz de conflict intre o norma comunitara si o norma interna, cea mai recenta ar trebui sa prevaleze. O asemenea abordare dadea statelor membre posibilitatea de a anihila efectele dreptului comunitar, edictand reguli interne cu valoare juridica superioara sau chiar egala cu a normelor comunitare.

De aceea, CEJ, printr-o alta hotarare devenita celebra (Costa vs. Enel din 15.7.1964) a consacrat principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre. S-a decis astfel ca, decurgand din natura proprie a Comunitatii, suprematia dreptului comunitar asupra celui national este o conditie sine qua non a integrarii. De aceea, NORMELE COMUNITARE PRIMEAZA ASUPRA TUTUROR NORMELOR NATIONALE, CHIAR ULTERIOARE SI - ASPECT DEOSEBIT DE IMPORTANT - , INDIFERENT DE NATURA SAU RANGUL TEXTULUI NATIONAL IN CAUZA (CONSTITUTIE, LEGE, DECRET, HOTARARE) ORI ALE TEXTULUI COMUNITAR (TRATAT, REGULAMENT, DIRECTIVA, DECIZIE).

Astfel, Curtea Europeana de Justitie, preocupata de a asigura aplicarea imediata si superioritatea dreptului comunitar, nu lasa deloc alegere sistemelor juridice nationale. Potrivit jurisprudentei Curtii, aplicarea regulii comunitare cu efect direct nu este conditionata de abrogarea formala a regulii nationale contrare. Prin urmare, desi art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat nu a fost modificat, durata concediului de odihna nu mai este afectata de concediul medical. Astfel, hotararea Curtii Europene de Justitie este obligatorie si pentru instantele din Romania, fapt pentru care, dispozitiile art. 145 alin. (2) din Codul muncii potrivit carora concediul de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat nu mai sunt aplicabile pentru situatiile in care salariatii au fost in concediu medical. Prin urmare concediu medical nu mai diminueaza concediul de odihna.

NOUTATI din Legislatie aparute in 2022

Cum sa retribuiti corect orele lucrate noaptea sau in weekend?


Se-ntampla adesea ca situatiile sa difere de la caz la caz:
-> un angajat lucreaza zilnic intre 9:00 - 18:00 si mai efectueaza suplimentar cate 2 ore in intervalul 22:00 - 6:00

-> alt angajat se afla la dispozitia societatii in intervalul 22:00 - 6:00 (indiferent daca munceste efectiv sau nu)

Intrebarea insa e aceeasi: cum ii platiti?
- Ore suplimentare?
- Spor de noapte?

Lucrarea Totul despre orele suplimentare de munca vine cu rezolvari legale pentru problemele dvs. privind retribuirea corecta a salariatilor.

...Vezi AICI detalii complete <<

de Legislatia Muncii

Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:
Codul munciiDirectiva 2003/88/CEconcediul de odihnaconcediul medicalCurtea Europeana de Justitie

Data aparitiei: 14 Noiembrie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!


Urmareste-ne pe Google News
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele


Rating:


Concediul medical nu mai diminueaza concediul de odihna Nota: 5 din 5 - 1 vot.
 

 

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri

 
Munca in zi de sarbatoare legala. Tichete de masaIntrebare: Un salariat a lucrat in ziua de 01.06.2022 aceasta zi fiind zi libera nelucratoare. Salariatul a venit la servici in ziua de 01.06.2022 si a recuperat ziua in data de 29.06.2022. Intrebarea este ? Tichetul de masa pentru ziua in care a recuperat ziua de 01.06.2022 se opreste pentru ziua in care nu a venit la servici in ziua pentru care a recuperat ziua de 01.06.2022
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
 
Desfiintare post cu timp partial. Imposibilitatea de a beneficia de indemnizatie de somajIntrebare: Administratorul firmei care este si angajat cu contract de munca part time in functia de director comercial, doreste sa desfiinteze postul de director comercial datorita problemelor financiare si scaderii vanzarilor. In ultimile 24 de luni a avut contract part time dupa cum urmeaza: iunie 2020-decembrie 2021 - 4h/zi ianuarie-iunie 2022- 2h/zi. Poate sa inceteze CIM cu art 65 alin. (1) si sa depuna dosarul pentru somaj?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<


Descarca GRATUIT
“DIURNA. Noile modificari legislative transpuse in 13 STUDII de CAZ”

exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.
Rentrop ∧ Straton

 

 

Atentie la Controalele ITM!

Descarcati gratuit Raportul Special

"DIURNA. Noile modificari legislative transpuse in 13 STUDII de CAZ"
DIURNA. Noile modificari legislative transpuse in 13 STUDII de CAZ

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


 

 

 
 
 



 
Atentie la documentele solicitate la controalele ITM!
Descarcati gratuit Raportul Special

"DIURNA. Noile modificari legislative transpuse in 13 STUDII de CAZ"

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
[x]