Care sunt factorii de risc asociati manipularii manuale a maselor la locul de munca

Potrivit legii, manipularea manuala a maselor este reprezentata de orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care datorita caracteristicilor acesteia sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.

Exista mai multi factori de risc care fac ca operatiile de manipulare manuala a maselor sa fie periculoase si, astfel, sa creasca riscul producerii unor traumatisme. In special, riscul de afectiuni dorsolombare este asociat cu patru aspecte ale manipularii manuale a maselor.

1) Caracteristicile masei

Riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare creste daca masa este:

- prea grea – nu exista o anumita limita de siguranta care sa garanteze absenta riscului; o greutate de 20-25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor;

- prea mare – daca masa este prea mare, nu este posibila respectarea regulilor de baza referitoare la ridicarea si purtarea acesteia, respectiv de a tine greutatea cat mai aproape posibil de corp; astfel, muschii vor obosi mai repede;

- greu de prins – poate determina alunecarea obiectului si accidentarea; masele cu marginile taioase sau cele care contin materiale periculoase pot produce vatamari lucratorilor;

- dezechilibrata sau instabila – aceasta determina solicitarea inegala a muschilor si extenuarea din cauza faptului ca centrul de greutate al obiectului se afla la distanta fata de mijlocul trunchiului lucratorului;

- prost pozitionata – astfel incat necesita prinderea masei cu bratele intinse, cu aplecarea sau rasucirea trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare;

- de forma sau marime inadecvate – care impiedica vizibilitatea lucratorului, marind astfel posibilitatea alunecarii, dezechilibrarii, caderii sau lovirii acestuia.

2) Sarcina de munca

Riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare creste daca sarcina:
- este foarte solicitanta – de exemplu daca aceasta este executata frecvent sau pe o perioada indelungata;
- implica pozitii sau miscari incomode – de exemplu trunchi aplecat si rasucit, brate ridicate, incheieturi ale mainilor rasucite, prea intinse;
- implica manipulari repetitive.

3) Mediul de munca

Urmatoarele caracteristici ale mediului de munca pot conduce la cresterea riscului aparitiei unor afectiuni dorsolombare:

- insuficient spatiu liber pentru operatiile de manipulare manuala a maselor – lucratorul poate fi constrans sa adopte o pozitie incomoda sau sa deplaseze masele intr-o maniera periculoasa;

- sol cu denivelari, instabil sau alunecos, ce poate cauza cresterea riscului de accidentare;
- temperatura ridicata produce oboseala lucratorilor, in timp ce transpiratia ingreuneaza prinderea uneltelor, impunand un efort mai mare;

- temperatura scazuta poate determina amortirea mainilor, ingreunand, de asemenea, prinderea;

- iluminatul insuficient poate cauza cresterea riscului de accidentare sau poate obliga lucratorii sa adopte pozitii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.

4) Factori individuali de risc

Exista cativa factori individuali care pot influenta riscul aparitiei unor afectiuni dorsolombare:

- lipsa de experienta, de instruire si de cunostinte corespunzatoare meseriei;

- varsta – riscul aparitiei afectiunilor dorsolombare creste odata cu varsta si cu vechimea in munca;

- caracteristicile si capacitatile fizice, precum inaltimea, greutatea si forta;

- afectiuni dorsolombare anterioare.

de Legislatia Muncii