Intr-un comunicat de presa din data de 24 mai Fundatia Soros a publicat rezultatele raportului "Situatia romilor in Romania, 2011. Intre incluziune sociala si migratie” realizat de Fundatie in cadrul proiectului „EU Inclusive. Transfer de date si competente privind integrarea pe piata muncii a romilor intre Romania, Bulgaria, Italia si Spania”.
Potrivit datelor rezultate, doar 35,5% dintre persoanele de etnie roma aveau un loc de munca in 2011, releva datele raportului „Situatia romilor in Romania, 2011. Intre incluziune sociala si migratie” realizat de Fundatia Soros Romania in cadrul proiectului „EU Inclusive. Transfer de date si competente privind integrarea pe piata muncii a romilor intre Romania, Bulgaria, Italia si Spania”.
Rezultatele arata ca ponderea romilor care au lucrat permanent in ultimii doi ani este de doar 10%, iar 51,5% dintre cei intervievati declara ca nu au lucrat niciodata in ultimii doi ani.
76% dintre cei fara loc de munca si-au exprimat disponibilitatea de a incepe imediat sa lucreze daca li s-ar oferi un loc de munca.
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
250 Modele Fise de Post
Portal Codul Muncii
Datele cercetarii indica faptul ca 38% din persoanele ocupate lucreaza ca muncitori necalificati, 32% au ocupatii calificate (muncitori, vanzatori, comercianti), 9% sunt muncitori in agricultura, iar 13% au ocupatii traditionale rome.
In ceea ce priveste nivelul de educatie, 25% dintre adultii romi de peste 16 ani declara ca nu stiu sa scrie si sa citeasca. Mai mult, 2 din 10 copii romi nu merg la scoala, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare.
Femeile sunt intr-o mai mare masura afectate de analfabetism, existand o diferența de 10% intre ele și barbați in ceea ce priveste capacitatea declarata de a scrie si a citi.
Conform datelor studiului, 23% din populasia de romi din cadrul esantionului cercetarii nu a absolvit nicio scoala, 26% a terminat primele patru clase și 34% doar gimnaziul. Numai 17% sunt cei care urmeaza un liceu sau un nivel superior de educatie.
In aceste condisii, șansele de incluziune le sunt diminuate semnificativ deoarece, conform legislatiei, la cursuri de calificare pot participa doar persoanele care au absolvit si ciclul gimnazial.
In ceea ce priveste dimensiunea fenomenului de migratie a populatiei rome, din totalul celor chestionati, 75% declara ca nu au efectuat nicio deplasare in strainatate. Intrebati daca intentioneaza sa se deplaseze in afara tarii in urmatorul an, 69% dintre cei intervievati au raspuns negativ, iar doar 27% afirmativ.
Munca este principala motivatie a deplasarii, ceea ce indica faptul ca migratia romilor este una economica, marcata de lipsa resurselor si de efortul cautarii acestora in afara granitelor.
Aproape 65% dintre cei plecati au varste cuprinse intre 18 si 39 de ani; proportia celor de peste 50 de ani este redusa, iar migrantii de peste 60 de ani sunt mai degraba exceptii.
Trei sferturi dintre romii care au experienta deplasarii in strainatate au revenit acasa dupa 6 luni sau mai putin, iar majoritatea a locuit mai putin de 3 luni in strainatate. Aceste date indica mai degraba un comportament de migratie bazat pe plecari si reintoarceri frecvente, decat pe stagii lungi de sedere in strainatate.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 1100 de subiecti, auto-identificati, provenind atat din comunitati compacte cat si din cele disipate. Marja de eroare a sondajului este de +/- 2,7%, la un nivel de incredere de 95%. Datele cantitative, reprezentative la nivel national au fost culese de Metro Media Transilvania in perioada aprilie-mai 2011.
Datele reprezentand persoanele din categoria celor ocupati au fost obtinute respectandu-se definitia oferita de Organizatia Internationala a Muncii si au fost incluse toate persoanele care in ultima saptamana, dinaintea interviului au lucrat minim o ora, platiți sau nu, in familie sau in afara familiei. Au fost incluse si persoanele angajate aflate in concedii medicale, de ingrijirea copilului etc.
Sursa: Fundatia Soros Romania