Studiu de caz: Plangerea penala impotriva salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta

Formularea unei plangeri penale impotriva salariatului se poate face de catre angajator in conditiile in care sunt incalcate anumite prevederi legislative si in situatia in care sunt infaptuite actiuni incompatibile cu functia detinuta. Intr-un astfel de caz, in functie de gravitatea faptei, angajatorul este obligat sa anunte organele autoritare in sarcina carora revine aplicarea sanctiunilor aferente actiunilor comise de salariat.

In aceste imprejurari, suspendarea contractului de munca din initiativa angajatorului se poate efectua in baza a doua ipoteze. Prima situatie este reprezentata de formularea unei plangeri penale de catre angajator impotriva salariatului. Plangerea penala este incunostiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat printr-o infractiune. Aceasta plangere se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului; descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii;  indicarea faptuitorului, daca este cunoscut; indicarea mijloacelor de proba. 

Petitionarul nu are si obligatia indicarii incadrarii juridice, aceasta revenind organului judiciar. Plangerea facuta oral se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul care o primeste.  Prin urmare, daca angajatorul este vatamat printr-o fapta savarsita de un salariat, acesta are posibilitatea de a sesiza organele de urmarire penala, iar ca o masura de protectie, poate dispune, in acelasi timp, si suspendarea contractului de munca al angajatului. Acestuia nu i se mai ingaduie, pentru o perioada de timp, sa presteze activitate in unitate. In plus, angajatorul nu are obligatia de plata a salariului. Daca in urma plangerii angajatorului s-a dispus arestarea preventiva a salariatului, intervine suspendarea de drept a contractului de munca, potrivit art. 50 lit. g), din Codul muncii.

Un exemplu in acest sens il reprezinta S.C. MODA COM. S.R.L., cu sediul in str. Romancierilor nr. 14, sector 6, Bucuresti, avand nr. de ordine in Registrul Comertului J40/8980/1998, cod fiscal R 12267071, reprezentata prin directorul general V.N. Societatea depune o plangere impotriva salariatului M.B. care indeplinea functia de magazioner, la depozitul unitatii din str. Viilor nr. 5, prin care semnaleaza organelor de urmarire penala ca, in decursul a 2 luni, ca urmare a doua inventarieri ale produselor inmagazinate in depozitul amintit, s-a constatat lipsa unui numar de 12 costume barbatesti in valoare totala de 12.700 lei. in perioada amintita, numitul M.B. a fost singura persoana care a avut acces la magazie, unitatea fiind in perioada concediilor de vara, cand nu s-a mai permis accesul altor persoane in punctele de lucru ale societatii.

Pentru aceste motive, S.C. MODA COM. S.R.L solicita cercetarea numitului M.B. pentru savarsirea infractiunii de furt. In acest caz, alaturi de plangerea penala impotriva salariatului, unitatea poate dispune si suspendarea contractului de munca al salariatului suspectat de sustragerea bunurilor din unitate. in acelasi timp, fapta poate constitui abatere grava si poate duce la concediere disciplinara. Cum insa "penalul tine in loc disciplinarul", concedierea disciplinara va interveni numai dupa ramanerea definitiva a hotararii instantei penale.  Daca se constata insa nevinovatia salariatului in cauza, acesta isi va relua activitatea anterioara si i se va plati o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.

Prin Decizia nr. 926/2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii. Autorul exceptiei sustinuse ca, in baza acestui text legal, angajatorul ar putea lua, in mod abuziv, o decizie de suspendare a unui contract individual de munca, prin simpla formulare a unei plangeri penale impotriva unui salariat.

S-a sustinut de asemenea ca salariatului nu i s-ar respecta dreptul de aparare, deoarece angajatorul nu este obligat sa asculte parerea salariatului acuzat, ci poate depune plangerea in mod direct, cu consecinta imediata a suspendarii contractului. Curtea a respins exceptia si a declarat textul constitutional. Ea a aratat ca nimic nu il opreste pe salariat sa isi angajeze avocat, cu prilejul contestarii in instanta a deciziei angajatorului de suspendare a contractului. in plus, dreptul la munca nu ii este periclitat niciun moment, deoarece daca se va constata nevinovatia salariatului, acesta isi va relua activitatea anterioara, in plus platindu-i-se o despagubire egala cu salariul de care a fost lipsit pe parcursul suspendarii. 

Daca plangerea penala nu este depusa de catre angajator, ci de catre o alta persoana (chiar salariat al angajatorului, dar care depune plangerea in nume propriu), suspendarea contractului nu se va putea dispune. Chiar daca fapta ar avea legatura cu munca, angajatorul nu va putea decide sa suspende contractul de munca atata timp cat salariatul nu este trimis in judecata. Mai mult decat atat, angajatorul nu ar putea declansa in acest caz nici cercetarea in vederea aplicarii unei sanctiuni disciplinare. Singura posibilitate pe care o are angajatorul in acest caz este sa depuna chiar el o plangere penala, pentru ca in acest temei sa poata suspenda contractul de munca al salariatului.   Salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta in acest caz ramane la latitudinea angajatorului sa aprecieze in ce masura fapta savarsita este sau nu incompatibila cu functia detinuta de salariat in unitate. Angajatorul va tine cont atat de atributiile expres conferite prin fisa postului, cat si de asteptarile de conduita din partea salariatului, care ar putea prejudicia imaginea unitatii.

Exemplu: Salariatului magazioner, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de furt, la plangerea unei persoane juridice, alta decat angajatorul sau, i se poate suspenda contractul de munca, deoarece exercitarea functiei de magazioner nu se poate face decat intr-un climat de incredere privind pastrarea si conservarea bunurilor predate spre pastrare si administrare. 

Masura suspendarii contractului de munca poate fi dispusa numai pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. Si de aceasta data, in masura in care se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea avuta anterior. in plus, salariatului i se va plati o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului de munca.  Sintetizand, putem spune ca suspendarea contractului de munca in temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii inceteaza:

- prin arestarea preventiva a salariatului, moment din care suspendarea isi schimba temeiul. Suspendarea nu se mai intemeiaza pe art. 52 alin. (1) lit. b), ci pe art. 50 lit. g) din Codul muncii;

- prin decizia de neincepere a urmaririi penale sau de incetare a urmaririi penale, in urma cercetarii penale realizate de catre organele in drept. Daca aceste organe decid ca fapta nu exista sau nu a fost savarsita de catre salariat, angajatorul il va reprimi la lucru, suspendarea contractului va inceta, iar salariatul va fi indrituit la plata, cu titlu de despagubiri, a salariului de care a fost lipsit pe parcursul suspendarii. Daca insa organele de urmarire penala decid ca fapta exista si a fost savarsita de salariat, dar nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, suspendarea dispusa in temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii inceteaza, dar angajatorul ar putea lua decizia efectuarii propriei cercetari, de aceasta data disciplinara, in masura in care considera ca fapta poate constitui abatere disciplinara. in acest caz, suspendarea continua, dar isi schimba temeiul, acesta devenind art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul muncii;

- prin ramanerea definitiva a hotararii instantei penale. Suspendarea inceteaza indiferent care este decizia instantei. Daca instanta a decis ca salariatul este nevinovat, deoarece fapta nu exista sau nu a fost savarsita de catre salariat, angajatorul il va reprimi la lucru si ii va plati, cu titlu de despagubire, drepturile banesti de care a fost lipsit pe parcursul suspendarii. Daca instanta penala decide condamnarea salariatului, suspendarea contractului inceteaza odata cu contractul insusi, in temeiul art. 56 lit. f) din Codul muncii;

- prin decizia unilaterala a angajatorului. Cum acest caz de suspendare intervine la initiativa angajatorului, acesta va putea lua, in mod simetric, decizia de a inceta suspendarea, indiferent de cursul dosarului penal;

- prin incetarea contractului de munca, intervenita de drept, prin demisie sau printr-o concediere operata in alt temei decat cel disciplinar.