Studiu de caz: Orele suplimentare si cele din weekend - procente aplicate conform noului Cod al muncii

Programul de munca stabilit prin lege in cazul celor cu norma intreaga este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, cu mentiunea ca in cazul tinerilor care nu au implinit inca 18 ani, aceasta perioada este de 6 ore oe zi si 30 de ore pe saptamana.

In ceea ce priveste munca suplimentara, aceasta nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident, insa durata timpului de munca total (care include si orele suplimentare) nu poate depasi 48 de ore pe saptaman.

Aceste perioade, in cazul unor sectoare de activitate, unitati sau profesii, pot fi stabilite prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.

Efectuarea muncii suplimentare peste aceasta limita este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.

Salariatul beneficiaza astfel de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni. In situatia in care In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.

Munca suplimentara se plateste prin calculul unui spor care se va stabili prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Sporul la salariu este astfel de minimum 75% din salariul de baza.

In cazul in care salariatul nu beneficiaza de repausul saptamanal in zilele obisnuite de sambata si duminica, are dreptul la un spor la salariu, alaturi de alte doua zile consecutive de repaus fixate in alte zile consecutive in cadrul respectivei saptamani. Pentru munca prestata pe durata repausului saptamanal salariatul va primi salariul corespunzator pentru zilele in care presteaza activitatea plus sporul corespunzator astfel cum a fost stabilit in conditiile art. 137 alin. (3) din Codul muncii in CCM sau CIM.