Mai sunt si voci care spun ca hartuirea incepe sa capete din ce in ce mai multa atentie, sa devina un subiect serios si pe care il intalnim din ce in ce mai des ca obiect al unor litigii de munca de mare calibru.
Ceea ce era valabil pe vremuri: "Taci si inghiti sau iti iei catrafusele si pleci." nu mai este valabil in prezent. Sunt din ce in ce mai multi angajati care isi vor solicita drepturile. Evident, conditia este sa le cunoasca. In prezent, o mare parte dintre nedreptatile la care sunt supusi angajatii nu ar exista daca acestia si-ar cunoaste drepturile ca mai apoi sa existe si discutia daca si le vor apara sau nu.
Astazi va propun sa discutam despre hartuirea la locul de munca si speranta mea este sa tratam acest subiect cu maxima atentie. In viitorul cel mai apropiat ar putea deveni unul dintre principalii factori declansatori ai litigiilor de munca si in Romania, desi in acest moment nu este in top pentru simplul motiv ca se probeaza greu.
Va amintesc faptul ca pe primele locuri in randul cauzelor ce fac obiectul ligitiilor de munca sunt:
- concedierile, acestea fiind contestate de angajati, pe motivul ca nu sunt reale sau efective
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
Legis Plus Legislatia Muncii
Ghid practic privind munca desfasurata de cetatenii non-UE pe teritoriul Romaniei
Ghid practic de Securitate si Sanatate in Munca
- sanctiuni disciplinare contestate de angajati, in frunte cu cea de reducere a salariului.
- evaluari realizate pe baza unor criterii care nu se regasesc in CIM, contestate de angajati
De ce apare hartuirea la locul de munca si unde reprezinta un "obicei" des intalnit?
Hartuirea apare acolo unde i se permite, unde cultura organizationala este de asa natura incat permite comportamentul de hartuire si unde superiorii nu inteleg gravitatea situatiei.
Cu alte cuvinte, hartuirea apare acolo unde i se face loc. Dar nu este de ajuns sa avem un singur realizator al posibilitatii de hartuire. Hartuirea are nevoie de 2 oameni pentru a se produce. Este nevoie de cel care hartuieste si de cel care inchide ochii, ori pentru ca nu isi cunoaste drepturile, ori pentru ca nu este dispus sa lupte pentru ele.
Hartuirea la locul de munca VS conflicte interpersonale?
"Prevenirea hartuirii la locul de munca este un element cheie pentru imbunatatirea conditiilor de viata la locul de munca si evitarea excluderii sociale. Este important sa se adopte din timp masuri pentru evitarea deteriorarii climatului de la locul de munca; angajatorii nu trebuie sa astepte pana cand apar reclamatii din partea victimelor. In unele cazuri, totusi, este dificil sa se faca diferenta dintre hartuirea si conflictele interpersonale. Cea mai eficienta strategie ar putea fi cea care foloseste doua niveluri, cuprinzand atat eforturile concrete impotriva hartuirii morale, cat si imbunatatirea climatului psihosocial de munca. Implicarea angajatilor si a reprezentantilor lor in aceasta strategie reprezinta un factor cheie pentru succes. ", precizeaza Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in munca.
Evident, solutia sta intotdeauna in comunicarea deschisa dintre angajati si angajatori. Este important sa existe un canal real, autentic, de comunicare intre angajatori, directori, manageri si subordonatii de pe toate nivelele cu putinta.
De reala importanta este si eliminarea tuturor formelor de discriminare, amenintare, santaj si intimidare, oricat ar parea de neinsemnate, voalate sau nevinovate. Nu exista glume nevinovate cand discutam despre etnie, gen, religie si apartenenta politica. Pentru acest motiv nici nu se recomanda la locul de munca discutii pe aceste teme, de ordin religios, politic si nu numai.
Desigur ca nimic nu se poate face daca la nivelul companiilor nu exista cultura organizationala solida, cu norme si valori impotriva hartuirii la locul de munca.
Crearea unei culturi organizationale avand norme si valori impotriva hartuirii morale, trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte, conform Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca:
- Constientizarea, de catre intregul personal, a fenomenului de hartuire morala;
- Analiza gradului de extindere a fenomenului si a naturii sale;
- Formularea unei politici;
- Difuzarea normelor si valorilor la toate nivelurile intreprinderii, de exemplu prin manuale destinate personalului, intalniri informative, buletine informative;
- Verificarea cunoasterii normelor si valorilor intreprinderii de catre toti angajatii;
- Imbunatatirea responsabilitatii si competentei conducerii in abordarea conflictelor si realizarea unei comunicari eficiente;
- Stabilirea unui persoane de contact independente pentru angajati;
- Implicarea angajatilor si a reprezentantilor acestora in evaluarea riscurilor si in prevenirea hartuirii morale.
Redau explicatia oferite de Av. Drd. Costel Gilca, pentru Juridice.ro, cu privire la fenomenul de hartuire morala la locul de munca:
"Hartuirea morala constituie este o violenta perversa cotidiana cu implicatii majora asupra starii de sanatate a persoanei hartuite.
Violenta in raporturile de munca este un element confirmat. Fiecare dintre noi am suportat, cel putin o singura data, violente morale la locul de munca.
Hartuirea morala este o violenta continua care va avea un final sigur: distrugerea psihica a individului pana la moartea psihica a acestuia. Sinuciderea ca urmarea a hartuirii morale este demonstrata astfel incat in legislatiile statelor europene hartuirea morala constituie infractiune.
Violenta in raporturile de munca nu sunt straine nici Romaniei. Stiam de mult de existenta hartuirii morale, insa foarte putine persoane hartuite cunosc faptul ca ceea ce li se intampla este o hartuire morala la care sunt supusi. Cei mai multi se culpabilizeaza. In realitate ei nu au nici o vina. "
Mai multe informatii despre violenta psihica la locul de munca si solutiile de prevenire si combatere puteti afla pe site-ul Av. Drd. Costel Gilca, www.CostelGilca.ro.
Hartuirea psihologica. Ce este mobbing-ul
Hartuirea psihologica sistematica a angajatilor la locul de munca este supranumita si mobbing. Aceasta este denumirea consacrata in tarile vestice pentru fenomenul de hartuire psihica a angajatilor la serviciu.
Mobbing-ul se refera la actele de hartuire psihologica a unui angajat sau angajate de catre un grup de persoane de la locul de munca.
Hartuirea psihologica se poate ascunde sub diverse forme, de la umilinte si marginalizare si pana la batjocura, tipete si alte forme de comportament care pot fi atacate si sanctionate in instanta.
Ce spune legea despre mobbing, hartuire si alte comportamente ce atenteaza la demnitatea angajatilor?
Exista legi ale caror prevederi pot fi utilizate pentru sanctionarea mobbingului ca o forma de discriminare sau a incalcarii egalitatii de sanse (O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare si Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati).
Incepand cu anul 2007, angajatii pot sa solicite si daune morale in litigiile de munca in baza prevederilor art. 253 din Codul muncii.
In momentul de fata, nu discutam despre hartuirea la locul de munca a salariatilor ca fiiind unul dintre principalii factori declansatori ai litigiilor de munca, insa viitorul se prea poate sa ne demonstreze ca lucrurile se pot schimba in bine pentru salariati.
Hartuirea la locul de munca va deveni un subiect pe care il vom trata din ce in ce mai des in urmatorii ani. Calitatea conditiilor de munca din tari mai dezvoltate la acest capitol trebuie sa ne determine sa luam pozitie pentru ca acest fenomen sa dispara din campul muncii din Romania.
Si dupa cum bine stim, legea se schimba prin oameni si de catre oameni. Incepem de la oameni ca mine si ca tine si doar asa vom ajunge sa schimbam culturi organizationale, mersul lucrurilor de sute de ani de zile, mentalitati prafuite si fenomene care uzeaza psihic zeci de milioane de lucratori din lumea intreaga.
Sa aveti succes, curaj profesional si cariere stralucite!