- performanta scazuta in munca – greseli, lipsa de decizie, semne de oboseala, rezistenta la schimbare;
- lipsa implicarii – pierderea interesului pentru munca, pasivitate, intarzieri, absenteism sau cresterea absentelor din motive medicale;
- comportament agresiv – iritabilitate, criticarea celorlalti, abuzuri verbale, hartuire, vandalism;
- comportament negativ – nervozitate, certuri, ton necorespunzator, refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur.
Tulburarile demonstrate ca fiind corelate cu expunerea prelungita la factori de risc psihosociali includ:
- afectiunile coronariene (angina, infarctul miocardic);
- hipertensiunea arteriala;
- unele forme de cancer;
- artrita reumatoida;
- diabetul;
- sindromul colonuluin iritabil;
- depresia;
- tulburarile anxioase si obsesiv-compulsive;
- ulcer gastric si duodenal;
- sindromul oboselii cronice.
Expunerea la factori de risc psihosociali pe o durata lunga de timp poate conduce la instalarea asa-numitei stari de "stres cronic".
Stresul cronic este caracterizat prin vulnerabilitate emotionala, stari emotionale negative persistente, hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ.
Manual de prim ajutor si interventie in situatii de urgenta
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
Pentru ca stresul poate conduce la accidente de munca sau imbolnaviri profesionale, angajatorul are obligatia:
- sa identifice factorii de risc psihosociali;
- sa stabileasca persoanele care pot fi afectate de stres si in ce mod;
- sa evalueze riscurile psihosociale;
- sa adopte masuri de eliminare sau reducere a stresului la locul de munca.