Conflictul de munca | Dreptul de a participa la actiuni colective

Actiunile colective se refera la actiuni cu specific sindical, greve, demonstratii etc.Conflictele colective de munca reprezinta un drept al salariatului, dar care - vom arata - trebuie exercitat cu respectarea stricta a legii.

Potrivit Legii dialogului social nr. 62/2011, prin conflict colectiv de munca se intelege conflictul de munca ce intervine intre angajati si angajatori care are ca obiect inceperea, desfasurarea sau incheierea negocierilor privind contractele ori acordurilecolective de munca.

Parti in conflictele de munca pot fi, conform Codului muncii republicat (art. 267):
a)    salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca;
b)    angajatorii - persoane fizice si/sau persoane juridice -, agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile Codului muncii;
c)    sindicatele si patronatele;
d)    alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.

Asadar salariatii, individual si/sau impreuna cu sindicatele au dreptul de a declansa un conflict de munca.

Nu pot fi considerati parte in conflictele de munca cei care presteaza munca in baza unui alt contract decat contractul individual de munca (de prestari servicii, de voluntariat).

Fostii salariati sunt considerati parte in conflictele de munca, in cazurile in care acestea au ca obiect exercitarea unor drepturi care decurg din raporturile de munca anterioare.

Dreptul angajatilor de a declansa conflicte colective de munca in legatura cu inceperea, desfasurarea si incheierea negocierilor contractelor colective de munca este garantat de Legea dialogului social nr. 62/2011.

Conflictele colective de munca nu sunt reglementate prin Codul muncii, ci prin Legea dialogului social.

In cadrul conflictelor de munca trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte:

-    conflictele colective de munca pot avea loc pentru apararea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social
-    nu pot constitui obiect al conflictelor colective de munca revendicarile angajatilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ.

Conflictele colective de munca pot fi declansate in urmatoarele situatii:
-    angajatorul sau organizatia patronala refuza sa inceapa negocierea unui contract ori acord colectiv de munca, in conditiile in care nu are incheiat un astfel de contract sau acord ori cel anterior a incetat;
-    angajatorul sau organizatia patronala nu accepta revendicarile formulate de angajati;
-    partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui contract sau acord colectiv de munca pana la data stabilita de comun acord pentru finalizarea negocierilor.

Procedura conflictelor de munca este reglementata in Legea dialogului social nr. 62/2011, art. 156-207. Deoarece discutam acum despre drepturi, nu insistam asupra procedurii.
in conflictele colective de munca la nivel de unitate angajatii sunt reprezentati de sindicatele reprezentative din unitate, potrivit legii.

La nivelul unitatilor in care nu sunt constituite sindicate reprezentative, iar angajatii si-au ales persoanele care sa ii reprezinte la negocieri, aceleasi persoane ii reprezinta si in cazul conflictelor colective de munca.

Conflictul colectiv de munca se declanseaza numai dupa inregistrarea prealabila a acestuia. Astfel, la nivel de unitate, organizatia sindicala reprezentativa sau reprezentantii angajatilor, dupa caz, notifica angajatorului declansarea conflictului colectiv de munca si sesizeaza in scris inspectoratul teritorial de munca din judetul in care isi desfasoara activitatea angajatii unitatii care au declansat conflictul, in vederea concilierii.

Etapa obligatorie a concilierii

Procedura de conciliere este obligatorie (art. 168 alin. (1) din Legea dialogului social) si se deruleaza dupa o procedura stabilita de lege (art. 168-174 din Legea dialogului social).
Sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de munca se formuleaza in scris si va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile prevazute in Legea nr. 62/2011, art. 166.

Medierea - facultativa sau obligatorie, dupa caz

In cazul in care conflictul colectiv de munca nu a fost solutionat ca urmare a concilierii, partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii de mediere, in conditiile prezentei legi. Procedura medierii nu este obligatorie, ci are loc numai daca sunt de acordpartile aflate in conflict de munca.

Singurul caz in care medierea este obligatorie este atunci cand partile, de comun acord, au decis acest lucru inainte de declansarea grevei ori pe parcursul acesteia (art. 180 din Legea dialogului social).

Pentru medierea conflictelor individuale de munca sunt aplicabile prevederile art. 73 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator (M. Of. nr. nr. 441 din 22 mai 2006), cu modificarile si completarile ulterioare.