Pe 25 decembrie 2022 a intrat in vigoare Legea nr. 367/2022, care abroga celebra Lege nr. 62/2011 a dialogului social si aduce obligatii noi pentru dvs., cu aplicabilitate imediata. Aceste obligatii schimba multe lucruri din vechea legislatie si vizeaza aspecte importante ale relatiei cu angajatii, cum ar fi:
- incheierea contractele colective de munca si clauzele minime ale acestora;
- alegerea reprezentantilor salariatilor;
- conditiile de infiintare a sindicatelor;
- informarea si consultarea salariatilor;
- conflictele colective de munca;
- regimul sanctiunilor.
Iar consecinta directa este ca apar situatii tensionate si dificil de gestionat, in care interesul dvs., ca angajator, s-ar putea sa nu coincida cu interesul salariatilor.
Unde sunt posibile interpretari gresite ale prevederilor legale? Si cum va asigurati ca procedati intotdeauna corect?
Raspunsurile vi le ofera reputata specialista prof. univ. dr. Raluca Dimitriu in cadrul webinarului De la negociere la conflict. Noutatile Legii pentru dialog social, DETALII AICI >>>
Pentru a participa la webinar, nu trebuie decat sa va instalati in fata calculatorului/laptopului si sa va logati pe platforma www.videoseminarii.ro cu un username si o parola care va vor fi trimise prin e-mail imediat dupa achitarea taxei de participare.
Principalele noutati aduse de Legea nr. 367/2022 se refera la:
1. Contractele colective de munca
Negocierea colectiva a devenit obligatorie pentru toti angajatorii care au cel putin 10 salariati (fata de 21, in vechea reglementare), fara ca incheierea unui contract colectiv de munca sa fie obligatorie. Durata negocierii colective se reduce la 45 de zile, fata de 60.
Noua lege reglementeaza posibilitatea de a exista un contract colectiv de munca la nivel national. Cu alte cuvinte, ne putem astepta in urmatorii ani la incheierea, din nou, a unor CCM nationale, asa cum au existat pana la aparitia Legii nr. 62/2011. De asemenea, sunt prevazute, cu titlu de recomandare, o serie de elemente contractuale ce ar putea fi prevazute in contractul colectiv de munca.
2. Reprezentantii salariatilor
Angajatorilor le este interzis sa intervina in alegerea reprezentantilor salariatilor, cel putin atunci cand nu exista o cerere specifica in acest sens din partea angajatilor. O astfel de implicare nu mai poate interveni, deci, din oficiu, ci va trebui solicitata de salariati.
Numarul de reprezentanti alesi ai angajatilor se stabileste de comun acord cu angajatorul, in functie de numarul total de angajati. Daca nu se realizeaza acordul, numarul de reprezentanti alesi ai angajatilor nu poate fi mai mare, cu titlu de exemplu, de 2 reprezentanti la angajatorii care au sub 100 de angajati, ori 3 reprezentanti la angajatorii care au intre 101 si 500 de angajati. Ramane de vazut ce va insemna in practica sintagma “numarul nu poate fi mai mare de” (ar putea fi unul singur?).
DETALII AICI >>>
Se prevede expres ca:“Persoanele care ocupa functii de conducere care asigura reprezentarea administratiei in raporturile cu angajatii/lucratorii sau care participa la decizia conducerii intreprinderii la nivelul unitatii, nu pot fi alesi ca reprezentanti ai angajatilor/lucratorilor”, fara ca aceste notiuni sa fie definite.
3. Sindicatele
Un sindicat poate fi reprezentativ daca are ca membri cel putin 35% dintre angajatii aflati intr-un raport juridic de munca/serviciu cu societatea respectiva (fata de cel putin 50%+1, cum era in vechea legislatie), generand astfel o posibilitate teoretica interesanta, anume ca in aceeasi unitate sa existe doua sindicate care reprezinta cel putin 35% dintre salariati.
Angajatorul nu mai are doar posibilitatea, ci obligatia de a invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sa participe la lucrarile consiliului de administratie sau ale altui organ asimilat acestuia, la discutarea problemelor de interes profesional si social cu impact asupra angajatilor.
Nerespectarea → amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei. DETALII AICI >>>
4. Informarea si consultarea salariatilor
Se reglementeaza obligativitatea de informare si consultare inclusiv cu privire la deciziile care pot duce la modificari importante in organizarea muncii, in relatiile contractuale sau in raporturile de munca, acestea incluzand, dar nelimitandu-se la: situatiile de transfer de intreprindere, achizitii, fuziuni, concedieri colective, inchideri de unitati de productie etc.
In cazul in care angajatii considera ca exista o amenintare la adresa locurilor de munca, procesul de informare si consultare va incepe la cererea scrisa a acestora.
5. Regimul sanctiunilor
Regimul a fost inasprit, atat din perspectiva contraventionala, cat si penala. Amenzile ajung la 50.000 de lei, iar pedepsele cu inchisoarea la 2 ani (aceasta pedeapsa se aplica, de exemplu, cand un angajat este impiedicat sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei).
IMPORTANT!
Odata ce v-ati inscris pentru a participa la acest webinar, il puteti urmari inregistrat, ori de cate ori doriti, pe aceeasi platforma.
Webinar: “De la negociere la conflict. Noutatile Legii pentru dialog social”
Lector: prof. univ. dr. Raluca Dimitriu
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Varsta de pensionare. Data incetare CIMIntrebare: Salariata nascuta in 23 iulie 1962, indeplineste conditiile de pensionare limita de varsta luna aceasta, octombrie 2024. Va rog, sa-mi spuneti, cu ce data trebuie sa incetez CIM, avand in vedere ca la femei varsta de pensionare este diferita?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
Concediu de odihna in functie de vechimeIntrebare: Ma puteti ajuta cu o nelamurire privind acordarea zilelor concediu pt angajati, in functie de vechimea in munca? Este aceasta o posibilitate sau o obligativitate pentru angajatori? Vechimea in munca Durata minima a concediului de odihna normal (in zile lucratoare) pana la 5 ani 21 zile de la 5 la 10 ani 22 zile de la 10 la 15 ani 23 zile de la 15 la 20 ani 24 zile peste 20 ani 25 zile
vezi AICI raspunsul specialistilor <<