LEGISLATIAMUNCII.RO
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a publicat in transparenta decizionala, pana la data de 07.03.2023, proiectul de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social si a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
In procesul de aplicare a Legii 367/2022 Legea dialogului social au fost semnalate o serie de situatii care necesita clarificari/reglementari. S-a constatat ca exista unele necorelari, trimiteri eronate, unele prevederi nu sunt clare si complete, nu se respecta principiul neretroactivitatii legii, previzibilitatea, cum ar fi prevederile referitoare la partile care participa la negociere pentru fiecare nivel de negociere colectiva, nu sunt acoperite toate ipostazele legate de aceasta. De asemenea, la anumite articole nu este precizata instanta competenta si nu se face corelare cu Codul muncii in ceea ce priveste numarul minim al angajatilor din unitate de la care exista obligativitatea initierii negocierii.
Ultima ora! In ghidul Consilier Codul Muncii, realizat de specialistii Rentrop & Straton, gasiti informatii complete despre cele mai recente modificari legislative!
1. Legea Dialogului Social
Sunt explicate principalele modificari aduse de Legea nr. 367/2022, cu privire la:
250 Modele Fise de Post
Ghid practic de Securitate si Sanatate in Munca
Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege
- negocierea colectiva (aceasta devine obligatori pentru firmele cu peste 10 salariati, fata de 21 pana acum). Neinitierea negocierii colective se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 la 20.000 de lei...detalii aici >>>
Proiectul de lege are in vedere eliminarea situatiilor care creeaza dificultati in practica, prin abrogarea unor articole din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, respectiv cele referitoare la procedurile de jurisdictia muncii, din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social si modificarea, corelativ cu completarea Legii nr. 53/2003 - Codului Muncii.
Modificarea si completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social
Schimbari preconizate: prin prezentul proiect de OUG se propune modificarea si completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, si a Legii nr. 53/2003, Codul muncii republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
Completarea termenilor existenti in cadrul celor doua legi astfel:
- se introduc uniunile sindicale teritoriale, care sunt constituite de catre federatii si confederatii din sindicatele componente, si pot avea personalitate juridica. Si corelarea acestora cu Codul administrativ;
- se introduc acordurile colective de munca - pentru a da posibilitatea functionarilor publici de a avea aceleasi prevederi, in limitele legii, similare cu mediul privat, in vederea interpretarii unitare a legii;
- pentru asigurarea flexibilitatii in procedura de revizuire a sectoarelor de negociere colectiva sintagma “hotarare de guvern” a fost inlocuita cu ”ordin de ministru”;
- pentru claritatea si previzibilitatea normei s-a introdus precizarea momentului de la care se calculeaza termenul de judecata, respectiv de la primul termen, intrucat in practica nici un conflict individual de munca nu poate fi solutionat intr-un termen de 45 de zile;
- pentru aplicarea unitara a Legii nr. 367/2022 privind dialogul social si asigurarea echitabila a protectiei persoanelor alese in functii de conducere in cadrul organizatiilor sindicale, se precizeaza concret durata si data de la care se suspenda de drept CIM-ul persoanei salarizate in cadrul organului de conducere al organizatiei sindicale, in corelare cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- in vederea interpretarii unitare a legii si pentru corelarea registrelor speciale ale organizatiilor sindicale/patronale se introduce sintagma “functia sindicala”;
- pentru claritate si aplicare unitara a legii si a normelor juridice, in tot textul legii se va face referire la hotararile judecatoresti ramase “definitive”;
- pentru a nu se intelege ca vor fi depuse la instanta documente pentru toti membrii Adunarii generale in cazul organizatiilor sindicale sau patronale, se specifica ca acestea se depun doar pentru organul de conducere “executiv”;
Consilier Legislatia Muncii va dezvaluie toate subtilitatile care se ascund in spatele formularilor seci ale articolelor din legislatie, subtilitati care, de obicei, devin evidente la primul control ITM sau la primul proces pierdut cu unul dintre angajati, care v-a contestat o decizie in instanta.
Abonati-va chiar acum! Avem o oferta speciala pentru dvs.: abonament pe 6 luni, cu toate serviciile incluse, DETALII AICI >>>
- pentru interpretarea unitara a legii si pentru a facilita procesul de legiferare, similar cu prevederile prevazute pentru organizatiile patronale, se va face precizarea ca doar organizatiile sindicale reprezentative pot adresa autoritatilor publice competente, potrivit art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de legiferare in domeniile de interes sindical;
- in cazul invitarii organizatiilor sindicale la Consiliile de administratie, pentru a limita aglomerarea inutila a instantelor, se va specifica invitarea organizatiilor sindicale reprezentative. Riscul este ca, in „lumina” noilor prevederi, sa se aplice Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, si nu legile speciale fiecarui domeniu, creandu-se posibilitatea pentru structuri neafiliate federatiilor reprezentative sa aiba acces in consiliile de administratie, in detrimentul reprezentantilor federatiilor sindicale reprezentative;
- pentru a respecta normele de tehnica legislativa, in tot cuprinsul prezentului act normativ sintagma „experti” se va inlocui cu „terte persoane”;
- in vederea elaborarii registrelor speciale se coreleaza prevederile diferitelor articole cu informatii si proceduri similare, atat pentru partea patronala, cat si pentru partea sindicala;
- nu se vor mai solicita documente originale, ci documente semnate pentru conformitate cu originalul;
- se vor corela termenele de apel pentru infiintarea, reprezentativitatea, modificarea sau desfiintarea organizatiilor sindicale/patronale;
- articolele referitoare la organizatia sindicala care poate dobandi reprezentativitatea la nivel de sector de activitate se modifica si se completeaza, intrucat participarea la negocierea sectoriala se face prin federatii sindicale, cu eventuala coparticipare a confederatiilor sindicale care au afiliati, modificarile sunt necesare pentru a se corela cu partile participante la negocierea colectiva.
Reglementarea privind stabilirea competentei materiale a instantelor pentru reprezentativitatea sindicala se modifica si se completeaza.
De asemenea, pentru intarirea capacitatii de control a Inspectiei Muncii, organizatiile sindicale si patronale vor depune in instanta dovada emisa de Inspectoratul teritorial de munca, pentru acceptarea de catre judecatorie a dosarului de reprezentativitate.
Clarificari cu privire la dobandirea personalitatii juridice de catre uniunile patronale teritoriale
Pentru a reflecta mai bine intentia legiuitorului, in oglinda cu prevederile de la sindicate, de a accentua notiunea de reprezentativitate (cu obligatiile si drepturile care deriva din aceasta), se aduc anumite clarificari cu privire la dobandirea personalitatii juridice de catre uniunile patronale teritoriale. O eventuala interpretare in sens contrar, respectiv numararea de mai multe ori a unor angajati cu scopul obtinerii reprezentativitatii, ar goli de continut insusi conceptul si tot esafodajul pe care sunt asezate institutiile si mecanismele de dialog social bipartit si tripartit din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social. Atat timp cat legea fundamentala garanteaza dreptul de asociere la mai multe organizatii patronale, atunci cand o societate are interese multiple (activeaza in mai multe sectoare economice), trebuie sa i se permita acesteia sa ii fie reprezentate interesele diverse, cat mai cuprinzator de catre mai multe organizatii patronale, inclusiv la nivel national de mai multe confederatii reprezentative.
Intrucat exista mai multe niveluri de organizare a entitatilor patronale, se are in vedere clarificarea textului, in vederea dobandirii personalitatii juridice, la fiecare nivel si a procedurilor de utilizare a acesteia, prin clarificarea documentelor necesare si a procedurilor de urmat.
Indiferent ce problema aveti de rezolvat - cu contracte de munca, fise de post, concedii, detasari, abateri disciplinare, pontaj, inregistrari in Revisal, demisii, pensionari, regulament intern, diurne, medicina muncii, GDPR - in Consilier Codul Muncii gasiti in maximum 1 minut solutia, DETALII AICI >>>
De asemenea, se urmareste specificarea expresa a competentei instantelor judecatoresti pentru organizatiile patronale de a se constitui si organiza, in scopul evitarii irosirii unor resurse umane sau financiare in cadrul procesului de dobandire a personalitatii juridice sau de modificare a acesteia, precum si a supraincarcarii in mod inutil a instantelor.
Totodata, se clarifica anumite aspecte si se indreapta anumite erori materiale care tin de organizarea partii patronale, prin aplicare unitara a unor elementele obligatorii ale registrelor organizatiilor patronale.
De asemenea, se completeaza scopul pentru care sunt infiintate organizatiile patronale cu activitatea comerciala, similar cu prevederile aplicabile pentru organizatiile sindicale si asa cum era prevazut si in legislatia anterioara (Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social).
Pentru intarirea capacitatii de control a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, precum si pentru a putea raspunde solicitarilor de cuantificare a unor indicatori privind dialogul social - atat pentru corelarea cu indicatorii prevazuti in Programul Operational Educatie si Ocupare, cat si solicitarilor diverselor entitati ale Comisiei Europene (DG EMPL, EUROFUND si nu numai (OCDE), au fost clarificate anumite proceduri privind dosarul de reprezentativitate la nivel de grup de unitati si sector de negociere colectiva.
Pentru flexibilizarea normei si pentru facilitarea procesului legislativ, se reglementeaza ca stabilirea sectoarelor de negociere colectiva, in care partenerii sociali convin sa negocieze colectiv, sa se aprobe prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
Se corecteaza o eroare materiala privind reglementarea initierii negocierii. Articolul 97 reglementeaza toate ipotezele in care se poate initia negocierea conditionand, fara a distinge, initierea demersului de o conditie prealabila a existentei unui CCM. In aceasta situatie s-a identificat necesitatea nuantarii ca prevederea legala este aplicabila numai daca avem o situatie in care exista deja un CCM in vigoare.
Data declansarii procedurilor de negociere - CCM
Termenul de la data declansarii procedurilor de negociere prevazute de art. 97, alin. (2), (in care angajatorul are obligatia sa convoace toate partile indreptatite in vederea negocierii contractului colectiv de munca si sa organizeze prima sedinta de negociere) se coreleaza cu termenul de la art. 107, in care angajatorul trebuie sa raspunda la solicitarea de initiere a negocierii.
De asemenea, se flexibilizeaza norma juridica prin marirea numarului de zile de raspuns din partea angajatorului de la 5 la 15 zile;
Se indreapta o eroare materiala cu privire la datele consemnate in procesul verbal al primei reuniuni de negociere, respectiv: in cazul sindicatelor afiliate referitor la existenta dovezii reprezentativitatii sindicatului, federatiei sau confederatiei, dupa caz, iar in cazul sindicatelor nereprezentative si neafiliate, respectiv numarul de membri de sindicat din unitate;
Pentru a se asigura o protectie extinsa a capitalului romanesc, format preponderent din IMM-uri, se introduce prevederea ca, in toate contractele colective de munca incheiate la nivel de sector de negociere colectiva sau la nivel national, se introduc clauze specifice aplicabile fiecarei categorii de IMM-uri, definite in conformitate cu Legea nr. 346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare.
Definirea partilor participante pentru fiecare nivel de negociere colectiva
Pentru a se acoperi toate situatiile privind partile participante la negociere – la fiecare nivel de negociere colectiva, precum si pentru a creste sansele de a se initia negocierea la nivel de sector de activitate, in cazul in care nu exista parteneri sociali reprezentativi constituiti la nivel federativ, articolul 102 se reformuleaza in sensul ca sunt definite partile participante pentru fiecare nivel de negociere colectiva si pentru fiecare nivel de reprezentare.
Pentru claritatea normelor si transparentizarea intregului proces de negociere colectiva, se coreleaza prevederile aplicabile acordurilor colective similar celor aplicabile contractelor colective de munca.
In vederea punerii in aplicare a Deciziei CCR nr. 730/2021 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111, ale art. 120, ale art. 121, ale art. 122 alin. (1), ale art. 123 si ale art. 229 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, precum si ale art. 142 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, se introduce prevederea conform careia nulitatea unei clauze a contractului colectiv de munca negociate cu nerespectarea articolelor referitoare la negocierea colectiva in sistemul bugetar poate fi ceruta de catre partile interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, respectiv poate fi invocata de catre instanta, din oficiu, pe durata existentei contractului colectiv de munca. Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti competente, la cererea partii interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
Se coreleaza dispozitiile de neinregistrare a unui contract colectiv de munca in cazul neindeplinirii conditiilor privind participarea reprezentantului IMM-urilor la negociere.
Se abroga prevederea potrivit careia daca nu exista contract colectiv de munca in vigoare, conflictul colectiv de munca poate avea ca obiect revendicari ale angajatilor/lucratorilor privind apararea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social, intrucat contine o interdictie generala privind declararea grevei pe parcursul contractului colectiv de munca.
Aceeasi interdictie se regaseste si la art. 129, insa cu reglementarea exceptiilor de la regula.
Exista riscul interpretarii, mai ales printr-o interpretare “per a contrario” a art. 129, ca cele doua articole sa fie considerate a reglementa in mod divergent speta, fiind dubla reglementare, in acest caz alin. (2) contravenind si altor situatii de exceptie reglementate prin art. 126.
Toate organizatiile sindicale sa poata declansa conflictul colectiv de munca
Articolul 129 se modifica astfel incat toate organizatiile sindicale sa poata declansa conflictul colectiv de munca. Reglementarea initiala este mult prea restrictiva si restrange in mod semnificativ sansele pentru a se incheia contracte sectoriale cat si acoperirea contractelor sectoriale.
In cazul grevei la nivel de unitate si al concilierii conflictului colectiv de munca, sintagma „Inspectia Muncii” se inlocuieste cu „inspectoratul teritorial de munca” pentru a se corela cu locul in raza caruia isi are sediul unitatea; Pentru perfectionarea cadrului legislativ privind raspunderea juridica, in scopul intaririi capacitatii de control a Inspectiei Muncii.
La art. 173 se inlocuieste trimiterea eronata la hotararea de a declansa greva cu trimiterea la acordul privind partajarea si asumarea responsabilitatii partilor pe parcursul grevei, alineatul referindu-se la acordul Comitetului de greva.
Pentru operationalizarea prevederii referitoare la greva impotriva politicilor sociale ale guvernului, se reglementeaza faptul ca Guvernul invita reprezentantii organizatiilor sindicale organizatoare la negocieri, in cazul declansarii grevei impotriva politicilor guvernului.
Pentru armonizare cu dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. f) din Codul muncii – suspendare la initiativa salariatului, art. 514 alin. (1) lit. i) din Codul Administrativ – suspendare la initiativa functionarului - la art. 160, alin. (1) se modifica in sensul ca pe toata durata participarii la greva, contractul individual de munca sau raportul de serviciu al angajatului/lucratorului, dupa caz, se suspenda la initiativa angajatului, iar pe perioada acestei suspendari se mentin doar drepturile de asigurari de sanatate.
La dispozitiile tranzitorii si finale, pentru claritatea normei, in privinta registrelor speciale ale organizatiilor sindicale/patronale, se reglementeaza ca acestea se completeaza la dobandirea personalitatii juridice, la modificarea statutului/si sau a componentei organelor de conducere, la dizolvarea organizatiei, la obtinerea reprezentativitatii;
Pentru incurajarea negocierii colective sectoriale, se prevede flexibilizarea normei juridice de stabilire a procedurii de constituire a unor noi sectoare de negociere colectiva, respectiv prin Ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale, publicat in Monitorul Oficial, Partea I;
Crearea cadrului legal de stabilire a sectoarelor de negociere colectiva si a codurilor aferente acestora prin ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale, fata de hotarare de Guvern cum este in prezent.
Mai multe propuneri puteti VEDEA AICI >>>
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
