LEGISLATIAMUNCII.RO
In conditiile in care niciuna dintre organizatiile patronale reprezentative la nivel national nu sustine modificarea actualei legislatii privind dialogul social, CNIPMMR nu considera oportuna adoptarea proiectului de lege in forma stabilita de Comisia de munca din cadrul Camerei Deputatilor si solicita sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
1. Mentinerea dreptului patronilor de a se asocia in vederea constituirii unui patronat
"Din modul cum este redactat proiectul in acest moment rezulta ca doar angajatorii pot constitui un patronat, ori s-ar ajunge in situatia absurda in care mai multe institutii publice, care au calitatea de angajatori, sau regii autonome detinute in totalitate de stat, sa constituie un patronat. Astfel se vor incheia contracte colective de munca la nivel sectorial intre sindicate si patronate ale companiilor de stat care vor fi impuse aplicarii tuturor companiilor private din sectorul de activitate, chiar daca acestea nu si-au exprimat acordul", arata CNIPMMR.
2. Eliminarea efectelor erga omnes ale contractului colectiv de munca la nivel sectorial
"Principiul relativitatii efectelor contractului stabileste ca acesta se aplica doar partilor semnatare. Prin urmare, nu se poate accepta ca unui patron care nu a participat la negociere sa i se aplice, prin efectul erga omnes, prevederile unui contract colectiv incheiat de 2 organizatii private. Contractul este incheiat intre doua organizatii private – sindicate si patronate – si nu poate avea efectele unei legi, care se aplica tuturor (ce se va intampla in cazul IMM-urilor din domeniul comertului care au acelasi cod CAEN cu marile lanturi de magazine?). Totodata, trebuie subliniat faptul ca aceasta prevedere este neconstitutionala deoarece contravine prevederilor art. 61, alin. 1 din Constitutia Romaniei, conform carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii si doar actele normative pot produce efecte erga omnes" - CNIPMMR
Portal Codul Muncii
Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau
Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet
Alte precizari:
3. Eliminarea obligatiilor pentru IMM-uri de a oferi informatii despre politici sociale in vederea informarii angajatilor
Mentionam ca, la ora actuala obligatia de a furniza informatii angajatilor este prevazuta de Legea 467/2006 si de Codul Muncii. Prin urmare introducerea acestei prevederi nu face decat sa-i incarce excesiv cu obligatii pe patroni si sa dea nastere la abuzuri din partea sindicatelor, solicitand mai multe informatii decat le sunt necesare.
4. Modificarea prevederilor privind constituirea unui sindicat astfel incat aceasta sa nu poata fi realizata decat de cel putin 15 angajati din aceeasi unitate
Prevederea din proiect, conform careia „Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 10 angajati din aceeasi unitate sau cel putin 20 de angajati din unitati diferite ale aceluiasi sector de activitate”, este neconstitutionala, ea venind in contradictie cu Decizia CCR nr. 574/2011 care prevede ca “Constituirea din angajati din aceasi unitate este justificata de unitatea de interese a acestora. Numai aceasta unitate de interese justifica infiintarea unui sindicat, pentru ca, in caz contrar, sindicatul nu ar mai contribui la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale economice si sociale ale membrilor lor, ci numai a unora dintre membrii lor”.
5. Stabilirea dreptului unui patron de a se afilia la mai multe patronate in functie de obiectul de activitate sau din punct de vedere teritorial pentru apararea intereselor specifice
Eliminarea criteriului teritorial restrange dreptul constitutional de asociere al patronilor pentru apararea intereselor specifice.
6. Mentinerea procentului pentru organizatiile sindicale pentru dobandirea reprezentativitatii la nivel sectorial de 7 % din totalul numarului de angajati, si nu 5%, practic la jumatate fata de patronate – 10%, care trebuie confirmat de ITM.
Subliniem faptul ca, pentru sindicate nu exista obligatia confirmarii numarului de angajati de catre ITM si in plus la calcularea procentului in cazul lor se tine cont si de angajatii din sectorul bugetar si al companiilor de stat;
7. Eliminarea posibilitatii organizarii grevei pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de munca.
Se propune introducerea unei dispozitii care prevede ca:
conflictul colectiv de munca poate fi declansat “ in cazul neacordarii, in mod colectiv, pentru minim 10% dintre angajati/lucratori sau cel putin 30 de angajati/lucratori, a unor drepturi individuale prevazute de lege, de contractele colective de munca aplicabile si/sau de contractele individuale de munca”.
Unul din rolurile contractului colectiv de munca este asigurarea pacii sociale, or daca greva se poate declansa indiferent de existenta sau nu a unui contract colectiv de munca, interesul partenerilor sociali pentru incheierea acestora scade foarte mult.
Prin aceasta dispozitie se creaza o confuzie totala intre conflictele de interese si cele de drepturi.
Pentru nerespectarea unui contract, instanta judecatoresca este singura in drept sa stabileasca intinderea nerespectarii obligatiilor si masurile reparatorii.
8. Respectarea principiului O.I.M. al negocierilor colective voluntare, si respectarea Conventiei OIM nr. 98/1949 si Conventiei OIM nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective, prin asigurarea libertatii de negociere colectiva partenerilor sociali;
9. Neluarea in considerare in stabilirea de obligatii a specificului microintreprinderilor si intreprinderilor mici, fara cresterea birocratiei in domeniul negocierilor colective, prin scaderea numarului de salariati de la 21 la 10, pentru unitatile in care este obligatorie negocierea contractelor colective de munca (se incalca principiul negocierilor voluntare);
10. Pastrarea institutiei reprezentantilor salariatilor din unitate.
Prin modul in care se doreste reglementarea institutiei reprezentantului salariatilor practic aceasta este eliminata, doar sindicatul dintr-o unitate avand dreptul de a negocia in numele salariatilor.
Angajatii sunt obligati sa constituie/adere la un sindicat, daca doresc sa negocieze colectiv, cu incalcarea principiului constitutional al libertatii de asociere.
Institutia reprezentantilor salariatilor nu are doar rolul de a reprezenta salariatii in cadrul negocierilor colective, ci are roluri multiple, din care amintim:
– in procesul de informare si consultare a salariatilor;
– in cazul transferului intreprinderii;
– privind informarea salariatilor in domeniul sanatatii si securitatii in munca
11. Nu se justifica reglementarea reprezentativitatii derivate in cazul sindicatelor (un sindicat nereprezentativ se afiliaza la o federatie reprezentativa si devine reprezentativ sau la randul ei federatia nereprezentativa este afiliata la o confederatie reprezentativa si devine reprezentativa).
Cu atat mai mult cu cat in proiect se prevede:
– reducerea de la 50% +1 din numarul total al angajatilor unitatii la 35% a procentului pentru ca un sindicat sa fie reprezentativ la nivel de unitate;
– reducerea de la 7% din efectivul angajatilor din sectorul de activitate la 5% pentru o federatie sindicala pentru a fi reprezentativa la nivel de sector de activitate.
CNIPMMR considera ca e necesara consultarea reala si valorificarea pozitiei partii patronale, "pentru o reforma majora a legislatiei speciale privind negocierile colective, conflictele de munca si dialogul social, in contextul in care Propunerea legislativa privind dialogul social, inregistrata la Camera Deputatilor sub nr. Plx 715/2019, respinsa de Senatul Romaniei si avizata negativ de CES, are numeroase amendamente, neexistand un consens intre partenerii sociali cu privire la forma acesteia".
CNIPMMR solicita Plenului Camerei Deputatilor respingerea proiectului de lege, acesta neraspunzand nevoilor partenerilor sociali.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
