Pentru prejudiciile cauzate angajatorului salariatii raspund patrimonial in conditiile art. 254 din Codul muncii , republicat.
Apreciem ca la acest moment modalitatile la care poate recurge angajatorul pentru repararea prejudiciului creat de salariat sunt fie actiunea in justitie in raspundere patrimoniala, fie recuperarea amiabila prin acordul partilor in conditiile art. 254 alin. (3) si (4) din Codul muncii , republicat.
Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei, in conformitate cu dispozitiile art. 255 alin. (1) din Codul muncii , republicat.
Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar, astfel cum prevede alin. (2) din acelasi articol.
Prin urmare, cand prejudiciul este cauzat din vina mai multor salariati, raspunderea este de regula conjuncta, angajatorul putand pretinde recuperarea pagubei de la acestia in masura in care fiecare persoana a contribuit la producerea pagubei.
Medicina muncii un aliat al angajatorului
Legis Plus Legislatia Muncii
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
Aceeasi regula a raspunderii conjucte este intalnita in cazul in care paguba in gestiune a fost cauzata de gestionar impreuna cu alt angajat al societatii, in conditiile prevazute de art. 27 din Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice, astfel cum a fost modificata prin Legea 54/1994 .
Exista insa situatii de exceptie in care raspunderea este solidara, adica angajatorul este indreptatit sa se indrepte impotriva oricareia dintre persoanele vinovate pentru intregul prejudiciu. Salariatul care a acoperit integral paguba se va putea indrepta pe calea unei actiuni in regres impotriva celorlalte persoane vinovate de producerea prejudiciului.
Astfel, aceste cazuri sunt expres si limitativ prevazute de lege, constituind exceptii de la regula raspunderii patrimoniale conjuncte.
Art. 28 din Legea 22/1969 astfel cum a fost modificata prin Legea 54/1994 prevede ca angajatul cu functie de conducere precum si orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau mentinerea unei persoane in functia de gestionar fara respectarea conditiilor de virsta, studii si stadiu prevazute in articolele 3 si 38, precum si a dipozitiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, raspund integral pentru pagubele cauzate de gestionar, in solidar cu acesta.
Aceeasi raspundere o are si cel vinovat de nerespectarea dispozitiilor prevazute in capitolului III, in limita garantiei neconstituite.
In practica judecatoreasca (Curtea de Apel Constanta, sectia civila, minori si familie, conflicte de munca si asigurari sociale, dec. nr. 686/CM/2008, speta citata de Alexandru Ticlea in Tratat de Dreptul Muncii, Editia a V-a, revizuita, Ed. Universul Juridic, 2011, p. 836) s-a retinut ca raspunderea solidara poate fi intalnita si in cazul gestiunilor colective, cand se constata lipsuri sau degradari de bunuri, fara sa poata fi individualizat autorul pagubei.