Blocul National Sindical (BNS) a publicat recent un comunicat prin care condamna atitudinea Guvernului Romaniei de a suspenda pe durata nelimitata o serie de drepturi ale lucratorilor din Romania, incluse in Codul Muncii pe durata starii de alerta, si cere anularea acestor prevederi.
Marti, Senatul a adoptat, in plen, cu amendamente, proiectul de lege al Guvernului care reglementeaza situatia de alerta la nivelul intregii tari, instituita dupa incetarea starii de urgenta.
Desi s-a renuntat la propunerea ca institutiile si autoritatile publice sa poata angajata in perioada starii de alerta personal fara concurs ”in functie de nevoile determinate de prevenirea si combaterea situatiei care a generat starea de alerta pe o durata determinata de 6 luni", nenumarat alte prevederi au starnit nemultumirea BNS.
In concret, reprezentantii BNS solicita Parlamentului Romanei sa elimine complet prevederile proiectului de lege referitor la unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID -19 si care instituie suspendarea unor drepturi ale lucratorilor. Redam mai jos comunicatul integral al BNS:
“Blocul National Sindical condamna atitudinea Guvernului Romaniei de a suspenda pe durata nelimitata o serie de drepturi ale lucratorilor din Romania, asa cum sunt acestea specificate in Codul Muncii.
Cerem Parlamentului Romanei sa elimine in totalitate prevederile proiectului de lege (privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID -19) ce instituie suspendarea unor drepturi ale lucratorilor.
Lucratorii sunt oricum foarte expusi in aceasta perioada, sanatatea lor si a familiilor lor este in mod direct si semnificativ influentata de masurile de protectie dispuse de angajator la locul de munca.
In loc sa instituie masuri clare de protectie a sanatatii la locul de munca, Guvernul ajuta angajatorii (implicit angajatorul stat) sa dispuna in mod discretionar de lucratori.
Proiectul de act normativ in forma in care a fost trimis catre Parlament, abroga practic pe durata starii de alerta reglementari esentiale ale Codului Muncii, acorda drepturi disproportionate angajatorilor in raport cu salariatii, afecteaza principiile privitoare la caracterul consensual si sinalagmatic al contractului de munca, afecteaza in mod grav drepturi constitutionale ale lucratorilor precum dreptul la negocieri colective, dreptul la greva, dreptul la actiuni de protest.
Prin acest proiect de lege Guvernul deschide poarta catre numeroase abuzuri ale angajatorilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a modifica unilateral elemente esentiale ale contractului de munca, ca de exemplu: timpul de munca, durata muncii, modul de organizare a muncii, felul si locul muncii, obligarea la activitati suplimentare fata de cele prevazute in fisa postului, etc.
De asemenea, prin propunerea sa, Guvernul experimenteaza saptamana de lucru la 54 de ore, o initiativa nemaivazuta din 1919 (cand a fost adoptata Conventia OIM nr.1 privind durata muncii) si pana astazi.
Apreciem ca pentru interesul si protectia sanatatii lucratorilor astfel de modificari ale raportului de munca se pot face doar cu acordul organizatiei sindicale sau acordul individual al fiecarui salariat.
Tot prin acest proiect de act normativ Guvernul nu se sfieste sa propuna incalcarea unor drepturi reglementate de Constitutia Romaniei cum ar fi: art.41, alin.(3) – privind durata medie a timpului de munca; art.41, alin.(5) – privind dreptul la negocieri colective in materie de munca; art.43 – privind dreptul lucratorilor la actiuni colective de protejare a drepturilor lor; art.39 – privind libertatea intrunirilor, dar si drepturi civile esentiale ale omului, cum ar fi caracterul consensual al contractului de munca.
Guvernul doreste sa transforme in fapt starea de alerta intr-o veritabila stare de urgenta, desi Constitutia nu reglementeaza, in randul masurilor exceptionale ce pot fi instituite conform art.93, o astfel de institutie juridica. Art.93 din Constitutie recunoaste drept masuri constitutionale, care pot justifica limitari temporare ale drepturilor cetatenilor, doar starea de urgenta si starea de asediu, astfel ca in reglementarea starii de alerta nu putem fi de acord cu renuntarea la drepturi esentiale ale lucratorilor reglementate de Codul muncii si de Conventiile si Directivele pe care Romania le-a ratificat si care sunt parte a dreptului intern.
In concluzie Guvernul, prin starea de alerta pe care o reglementeaza, propune restrictii ale drepturilor lucratorilor mai dure si mai grave decat cele impuse prin Decretele Presedintelui Romaniei privitoare la starea de urgenta.
Ne intrebam cum se preocupa Guvernul de sanatatea lucratorilor, in conditiile in care pe perioada nedeterminata instituie incalcari ale Conventiilor OIM, ale Directivelor Europene sau ale acordurilor internationale a caror consecinta este vulnerabilizarea salariatilor afectati, respectiv capacitatea de refacere a organismului si slabirea imunitatii acestora.
Nu exista nici un fel de justificare ca pe perioada nedeterminata sa se interzica demisia in sistemul sanitar, sistemul de asistenta sociala sau sistemul de aparare, ordine publica si securitatea sociala.
Starea speciala in care ne aflam nu justifica transformarea lucratorilor in sclavi la dispozitia angajatorilor publici sau privati!
FACEM APEL la toate partidele politice reprezentate in Parlament sa blocheze initiativa Guvernului de a bulversa complet relatiile de munca si sa elimine din proiectul de lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID -19 referitoare la relatiile de munca!!!”
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Varsta de pensionare. Data incetare CIMIntrebare: Salariata nascuta in 23 iulie 1962, indeplineste conditiile de pensionare limita de varsta luna aceasta, octombrie 2024. Va rog, sa-mi spuneti, cu ce data trebuie sa incetez CIM, avand in vedere ca la femei varsta de pensionare este diferita?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
Concediu de odihna in functie de vechimeIntrebare: Ma puteti ajuta cu o nelamurire privind acordarea zilelor concediu pt angajati, in functie de vechimea in munca? Este aceasta o posibilitate sau o obligativitate pentru angajatori? Vechimea in munca Durata minima a concediului de odihna normal (in zile lucratoare) pana la 5 ani 21 zile de la 5 la 10 ani 22 zile de la 10 la 15 ani 23 zile de la 15 la 20 ani 24 zile peste 20 ani 25 zile
vezi AICI raspunsul specialistilor <<