Raspuns: Potrivit art. 17 alin. (3) lit. b) coroborat cu alin. (4) din Codul muncii , republicat, in contractul individual de munca al salariatului se inscrie, ca element obligatoriu, locul muncii sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri.
Prin urmare, distingem doua situatii:
- stabilirea in CIM a unui loc de munca fix, situatie in care salariatul isi va desfasura activitatea la acest loc de munca;
- posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri, situatie in care in CIM nu este prevazut un loc de munca fix.
In modelul-cadrul al contractului individual de munca, aprobat prin OMMSS 64/2003, astfel cum a fost modificat ulterior prin OMMFPS 1616/2011 la lit. D. Locul de munca trebuie prevazuta una dintre cele doua optiuni prevazute la pct. 1, respectiv pct. 2:
1.Activitatea se desfasoara la (sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.) ....................... din sediul social/punctul de lucru/alt loc de munca organizat al angajatorului ....................
Manual de prim ajutor si interventie in situatii de urgenta
Portal Codul Muncii
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
2.In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel: ...............................
Astfel, in CIM locul de munca poate fi stabilit la una dintre locatiile detinute de angajator. Aceasta, intrucat, activitatea prestata in baza contractului individual de munca este prestata pentru angajatorul cu care salariatul a incheiat contractul.
Cu titlu de masura temporara, angajatorul pote dispune detasarea salariatului la un alt angajator pentru ca salariatul sa presteze activitate in numele acestui angajator. Insa, in situatia detasarii, angajatorul care il detaseaza pe salariat are obligatia sa ii plateasca acestuia diurna. Totodata, toate drepturile salariale se platesc de angajatorul la care salariatul este detasat astfel incat acesta este si angajatorul care calculeaza, retine, si vireaza contributiile sociale individuale alaturi de cotributiile sociale pe care angajatorul le datoreaza.
Situatia dorita de dumneavoastra este specifica muncii prin agent de munca temporara.
Munca prin agent de munca temporara este reglementata de Codul muncii (art. 88 – art. 102) precum si de HG 1256/2011 privind conditiile de functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara.
Pentru a-si desfasura activitatea ca agent de munca temporara o persoana juridica trebuie sa se autorizeze in conditiile HG 1256/2011.
Autorizarea se face de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, la propunerea agentiilor teritoriale pentru prestatii sociale in a caror raza teritoriala isi au sediul.
Prin urmare, agentul de munca temporara trebuie sa detina autorizatie eliberata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Munca prin agent de munca temporara implica o relatie triunghiulara ce se creeaza intre angajat, angajator si utilizator.
In cadrul acestei relatii se incheie doua contracte:
- contractul de munca temporara incheiat intre agentul de munca temporara si salariat.
- contractul de punere la dispozitie incheiat intre agentul de munca temporara si utilizator.
Prin urmare, societatea se poate autoriza ca agent de munca temporara, daca indeplineste conditiile legale. In calitate de agent de munca temporara va incheia cu salariatii contracte de munca temporara si in baza contractului incheiat cu utilizatorul ii poate pune la dispozitia acestuia. Altfel, situatia expusa nu este posibila.