Consecinte ale platii cu intarziere a impozitului pe salarii

Impozitul pe salarii are o pondere deosebita in structura bugetului, plasandu-se pe locul al doilea imediat dupa incasarile din taxa pe valoarea adaugata. Procedura de colectare prin intermediul retinerii la sursa, dar si sanctiunile aplicate in cazul nerespectarii acesteia ilustreaza de asemenea importanta acestui impozit, dar si a contributiilor sociale.

Subliniind faptul ca, spre deosebire de alte impozite supuse retinerii la sursa, in cazul impozitului pe salarii si contributiilor aferente obligatia de plata a impozitului este creata si fara plata efectiva catre beneficiari a veniturilor, vom analiza consecintele intarzierii platii acestor obligatii fiscale.

Reanalizarea in ansamblu a acestor consecinte au ca motiv modificarea Codului de procedura fiscala realizata prin Ordonanta Guvernului nr. 47/2007 care a vizat si sporirea cuantumului amenzilor aplicabile cu privire la sumele supuse retinerii la sursa. Aceste masuri au in vedere si importanta acestor obligatii fiscale din perspectiva salariatilor si a obligatiilor corelative ale statului fata de acestia.

Asadar intarzierea fie si cu o zi a platii impozitului pe salarii si a contributiilor sociale atrage obligatia de plata a majorarilor de intarziere in cota de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere.

De la 1 iulie majorarile de intarziere au fost inlocuite cu dobanzi de 0,05% si penalitati de 5% sau 15% in functie de peroada intarzierii. De la 1 octombrie 2010 nivelul dobanzilor a fost diminuat la 0,04% pentru fiecare zi de intarziere.

Concomitent, organele fiscale vor urmari si savarsirea faptelor prevazute de art. 219 alin. (1) din Codul de procedura fiscala. Astfel, potrivit art. 219 alin. (1) lit. o) si p), neretinerea sau retinerea si nevarsarea in totalitate potrivit legii, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa constituie contraventie, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni.

Amenzile sunt stabilite de art. 219 alin. (2) din Codul de procedura fiscala si sunt diferentiate in functie de calitatea persoanei obligate sa efectueze retinerea la sursa, dar si de cuantumul sumei de plata. Astfel faptele vor fi sanctionate:
-    cu amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt de pana la 50.000 lei inclusiv;
-    cu amenda de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt cuprinse intre 50.000 lei si 100.000 lei inclusiv;
-    cu amenda de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, , daca obligatiile fiscale sustrase la plata sunt mai mari de 100.000 lei.

Desigur ca, in temeiul dispozitiilor speciale cuprinse in Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 referitoare la raspunderea contraventionala, in anumite circumstante este posibila aplicarea unui avertisment.

Sanctiunile sunt cu mult mai aspre in cazul in care sumele sunt retinute, dar nu sunt si virate la bugetul consolidat. Legea pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005 reglementeaza si infractiunea in legatura cu sumele supuse retinerii la sursa. Art. 6 din cuprinsul legii stabileste pedeapsa cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda pentru retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.

Nu in ultimul rand, ca si in cazul existentei si altor obligatii restante, organele fiscale vor initia procedurile de executare silita asupra angajatorului care nu isi indeplineste obligatiile de plata la termen. De asemenea, potrivit modificarilor aduse prin Ordonanta Guvernului nr. 47/2007, cazurile de nerespectare a legislatiei financiar-fiscale pot fi facute publice prin mass-media prin derogare de la regulile generale privind secretul fiscal.

Asadar, data fiind importanta acestora, Administratia fiscala beneficiaza de un intreg arsenal destinat colectarii cu maxima operativitate a impozitului pe salarii si a contributiilor aferente.