Controlul conex efectuat de ITM al altor institutii

In situatia in care vizita inspectorilor a prilejuit evidentierea unor fapte care intra in sfera de competenta a altor institutii, va puteti astepta la noi contacte cu autoritatile statului.

Exemplu: In cazul in care sunt gasiti la munca minori carora legea nu le permite incadrarea in munca, sau nerespectarea regimului de munca al minorilor, constituie infractiune, conform art. 265 alin. (1) din Codul muncii, republicat. Odata identificate astfel de persoane de catre inspectorii de munca, acestia au obligatia sesizarii organelor de cercetare penala in legatura cu aspectele constatate.

Dar limita dintre raspunderea contracventionala si raspunderea penala este destul de fina, atunci cand vorbim despre fapte precum: stabilrea salariilor sub nivelul salariului minim garanta in plata, refuzul de a permite accesul inspectorilor de munca in spatiile angajatorului, respectiv primiorea munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca.

Daca initial aceste fapte pot constitui contracventii si sanctionate ca atare de catre inspectorii de munca, repetarea acetui tip de comportament interzis de lege, atrage un grad de pericol social mai ridicat si poate face obiectul stabilirii raspunderii penale a angajatorului, in conditiile art. 264 din Codul muncii, republicat.

Spre exemplu, constituie infractiune comportamentul repetat constand in:
- stabilirea de catre angajator pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca a unor salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege;
- in refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de munca in oricare dintre spatiile unitatii sau de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate, potrivit legii;

Chiar daca nu este conditionata de un caracter repetitiv al faptei, prin amploarea acesteia, rezultata din numarul de lucratori afectati, primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca, constituie de asemenea, fapta penala, conform art. 264 alin. (3) din Codul muncii, republicat.

Toate aceste fapte, care atrag in mod uzual controlul inspectorilor de munca, prin atingerea nivelului de pericol social descris anterior, pot genera declansarea cercetarii penale de catre organele abilitate, potrivit legii.

In acelasi timp, aspecte legate de salarizare sau de calculul, retinerea si virarea contributiilor sociale obligatorii care prezinta deficiente identificate de inspectorii de munca pot fi sesizate de ITM organelor de control ale A.N.A.F. declansand un control de specialitate al acestei institutii.

Un exemplu cu mult mai complex de abordare conjugata a unui gen de comportament interzis de lege, care antreneaza actiunea mai multor institutii ale statului este acela al faptelor reglementate de art. 265 din Codul muncii, republicat, mai precis a faptelor reglementate de alin. (2) si (3), respectiv:
- primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane;
- primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane, daca munca prestata de aceasta este de natura sa ii puna in pericol viata, integritatea sau sanatate.

In aceste cazuri, in afara stabilirii raspunderii penale si aplicare a unei pedepse principale, in limitele prefigurate de art. 264 alin. (3), respectiv art. 265 alin. (3) din Codul muncii, instanta judecatoreasca poate aplica si pedepse complementare, constand in pierderea temporara a unor drepturi (de a beneficia de ajutoare si subventii publice, de a participa la licitatii pentru achizitii publice). Asadar, acest tip de comportament poate face obiectul interesului unui numar insemnat de institutii ale statului.

ANAF-ul este cu singuranta institutia chemata sa rezolve probleme ulterioare stabilirii raspunderii penale a angajatorului, legate de primirea la munca a unui numar de peste 5 persoane, fara incheierea contractelor individual de munca, respectiv primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane. Astfel ANAF va fi responsabil cu recuperarea:
- cuantumului tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale pe care angajatorul le-ar fi platit daca persoana ar fi fost angajata legal, inclusiv penalitatile de intarziere si amenzile administrative corespunzatoare;
- cheltuielile determinate de transferul platilor restante in tara in care persoana angajata ilegal s-a intors de bunavoie sau a fost returnata in conditiile legii.