Pana cand se datoreaza indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca?

Daca plata nu s-a facut la termenul stabilit de lege, indemnizatiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, in termenul de prescriptie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era in drept sa le solicite.

In cazul acesta, cuantumul indemnizatiei solicitate se achita la nivelul cuvenit pentru perioada prevazuta in certificatul medical neonorat.

Atentie! Plata nu se mai datoreaza daca:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;
c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de asigurari sociale;
d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat.

Retine! Concediile medicale pentru incapacitate temporara de munca se acorda pe o durata de cel mult 183 de zile calendaristice in interval de un an, socotit de la prima zi de imbolnavire. Incepand cu a 90-a zi, concediul medical se poate prelungi pana la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Medicul primar sau medicul specialist poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile cu cel mult 90 de zile. Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca poate fi mai mare in cazul unor boli speciale (tuberculoza pulmonara si extrapulmonara,
boli cardiovasculare etc.).

Efecte produse asupra contractului individual de munca

Concediul medical suspenda de drept contractul individual de munca. Nu se mai presteaza activitate si nu se platesc drepturi de natura salariala, ci doar indemnizatia care are ca rol compensarea pierderii temporare a venitului din salariu si asigurarea unui minim de existenta in perioada de boala.

Efecte in ceea ce priveste posibilitatea de concediere

Este interzisa concedierea salariatului care se afla in incapacitate temporara de munca, constatata prin certificat medical, conform art. 60 alin. (1) lit. a) din Codul muncii! Interdictia nu se mentine si in cazul in care concedierea intervine ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului!

In cazul in care concedierea presupune si acordarea perioadei de preaviz legala, starea de incapacitate temporara de munca, constatata medical, suspenda curgerea termenului de preaviz. Prin urmare, la revenirea din concediu, salariatul va beneficia in continuare de numarul de zile de preaviz ramase inainte de suspendare.

Aceasta dispozitie il protejeaza pe salariat de o incetare prematura a contractului individual de munca in masura in care starea de sanatate nu ii permite finalizarea raportului de munca in termenul de preaviz stabilit de angajator.

Totodata salariatul nu va putea renunta la termenul de preaviz acordat pentru concediere, intrucat aceasta ar aduce atingere drepturilor stipulate in favoarea sa, intelegerea fiind lovita de nulitate absoluta.

Efecte in ceea ce priveste demisia

Frecvent, salariatul aduce certificate medicale, sperand ca in acest fel nu mai are obligatia de a se prezenta la serviciu pana la implinirea preavizului. Atentie! Cum se apara angajatorul in aceste situatii (demisie)?

Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie clarificat un aspect extrem de important, legat de scopul preavizului in cazul demisiei. Astfel, termenul de preaviz in acest caz este stipulat in favoarea angajatorului, intrucat acesta este surprins de incetarea contractului de munca.

Pentru acelasi motiv, in cazul demisiei, termenul de preaviz s-a exprimat in zile calendaristice si in cuantum maximal - cel mult 20 zile lucratoare pentru functiile de executie, respectiv cel mult 45 de zile lucratoare pentru functiile de condu cere. De asemenea, angajatorul va putea renunta la un termen reglementat in favoarea sa, total sau partial, conform art. 81 alin. (7) din Codul muncii.

Daca intervine o cauza de suspendare a contractului de munca, angajatorul care doreste finalizarea lucrarilor prin prezentarea salariatului la programul de lucru se foloseste de beneficiul termenului de preaviz, care il obliga pe angajat sa revina la lucru dupa expirarea perioadei suspendarii.

Daca angajatorul doreste incetarea imediata a raportului de munca, renunta la preaviz in conditiile art. 81 alin. (7) din Codul muncii, salariatul neputand invoca situatia de suspendare a contractului de munca in favoarea sa, intrucat preavizul in cazul demisiei este stipulat in favoarea angajatorului.
Dorim sa insistam in mod special asupra incetarii de drept a contractului de munca prin ajungere la termen, in conformitate cu prevederile art. 56 lit. i) din Codul muncii. in acest caz, intervenirea unei stari de incapacitate temporara de munca in pragul expirarii termenului pentru care s-a incheiat contractul individual de munca nu este de natura sa amane data incetarii raportului de munca!

Explicatia este simpla: angajatul a renuntat la privilegiile conferite de lege prin prisma art. 60 din Codul muncii, inca de la momentul semnarii contractului pe durata determinata, asumandu-si precaritatea acestuia. Legiuitorul a anticipat insa astfel de situatii, oferind o alternativa asiguratului pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate prin reglementarea preluarii in plata a indemnizatiei de catre casa de sanatate, daca starea de boala constatata medical a intervenit inaintea expirarii termenului pentru care a fost incheiat contractul individual de munca.

Efecte in ceea ce priveste concediul de odihna

Avand in vedere faptul ca un concediu medical constituie un caz de suspendare a contractului de munca, el va suspenda si concediul de odihna aflat in executare, urmand ca acesta din urma sa se reia dupa incetarea incapacitatii temporare de munca. In cazul salariatilor din unitatile bugetare, pentru care concediile sunt reglementate de Hotararea Guvernului nr. 250/1992, dispozitiile legale prevad ca, in cazul in care salariatul a lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical, nu are dreptul la concediul de odihna pentru acel an.

In cazul in care perioadele de concedii medicale insumate au fost de 12 luni sau mai mari si s-au intins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii, in masura in care nu a fost efectuat in anul in care s-a ivit lipsa de la serviciu. Perioadele de concediu medical nu se evidentiaza distinct in carnetul de munca si nici in registrul general de evidenta a salariatilor.