LEGISLATIAMUNCII.RO
"Avand in vedere modificarea art. 145 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 incepand cu 20.01.2015, respectiv , si HG 250/1992, apreciati ca durata efectiva a concediului de odihna anual este afectata de concediile fara plata pentru nevoi personale efectuate de un salariat in timpul anului calendaristic?"
Raspunsul specialistilor:
Textul art. 145 din Codul muncii este conform cu prevederile Directivei 2003/88/CEE a Parlamentului European si al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind unele aspecte ale organizarii timpului de lucru, care dispune ca tarile membre iau masurile necesare pentru ca fiecare lucrator sa beneficieze de un concediu anual platit de cel putin patru saptamani [art. 7 alin. (1)]. In interpretarea acestui text, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (Hotararea din 20 ianuarie 2009) a retinut, printre altele, ca dreptul la concediul anual platit trebuie considerat un drept social european de o importanta deosebita de la care nu se poate deroga.
Atentie, s-a modificat legislatia privind concediile!
Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Ce schimbari majore a adus Legea 24/2022? Care sunt implicatiile? Detalii aici >>>
Astfel, durata efectiva a concediului se stabileste prin contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile [art. 145 alin. (2) din Codul muncii).
Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite prin contractul colectiv de munca nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual [art. 145 alin. (3)].
In situatia in care incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta se intrerupe, urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce a incetat situatia de incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar cand nu este posibil urmeaza ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.
Insa, distinct, concediul fara plata constituie un drept al salariatului, nu o obligatie. Astfel, concediul fara plata constituie, potrivit art. 54 din Codul muncii, caz de suspendare a contractului individual de munca, prin acordul partilor, daca este solicitat de catre salariat pentru efectuarea studiilor sau pentru interese personale.
De asemenea, art. 153 alin.(1) din Codul muncii stabileste ca pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata. Durata concediului fara plata se stabileste, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Potrivit art. 49 alin. (2) si (3) din Codul muncii, suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
Cele 15 tipuri de concedii valabile in Romania sunt:
1. Concediul de odihna
2. Concediul pentru formarea profesionala
3. Concediul fara plata
4. Concediul medical
5. Concediul de risc maternal...vezi continuarea aici >>>
Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
Asa cum mentionam mai sus, la stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.
Prin urmare, pe durata concediului fara plata apreciem ca salariatul nu presteaza activitate, aceasta perioada se scade din vechimea in munca a salariatului, iar durata anuala a concediului de odihna va fi diminuata proportional cu zilele in care salariatul a fost in concediu fara plata, daca prin regulamentul intern, prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate sau prin contractul individual de munca nu s-a stabilit ca durata concediului de odihna sa nu fie afectata de perioadele in care contractul de munca este suspendat.
Un raspuns valabil la 5.12.2021, oferit de specialistii de la PortalInstitutiiPublice >>>
Noutati
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML