Angajatorul nominalizeaza in comisia de disciplina salariatii proprii

Societatea X a externalizat compartimentul Resurse Umane in integralitate. Societatea are implementata o Procedura de cercetare disciplinara in care se stipuleaza ca asa ceva poate functiona dor in situatia in care Managerul RU este angajatul societatii. Vom stabili astfel in ce masura cata vreme activitatea de resurse umane a fost externalizata unei societati specializate in managementul RU, reprezentantul legal al societatii X nu poate emite decizie sa numeasca presedinte al comisiei de cercetare disciplinara societatea specializata in managementul RU cu care are un contract de prestari servicii de RU.

Solutia consultantului:

Conform art. 252 alin. (2)  din Codul muncii , in vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.

Angajatorul poate emite decizii cu caracter obligatoriu numai in ceea ce ii priveste pe salariatii sai. Astfel  angajatorul nu poate da decizii cu caracter obligatoriu, precum aceea de a nominaliza pesoana care sa realizeze cercetarea, decat fata de salariatii proprii, adica fata de persoanele de care este legat printr-un raport juridic de munca, caci numai in temeiul acestui raport juridic functioneaza subordonarea salariatului fata de angajatorul sau si obligatia salariatului de a indeplini dispozitiile date de angajator.

Raportul dintre societatea specializata in managementul RU si angajator reprezinta un raport juridic civil necaracterizat de  raportul de subordonare specific dreptul muncii.

De aceea, nominalizarea in comisia disciplinara a persoanei prestatoare de servicii pentru angajator sau al unui angajat al acesteia este lipsita de temei legal.

In consecinta, angajatorul va nominaliza in vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile numai persoane dintre salariatii proprii.