Pentru o perioada cu CFP se mai acorda concediu de odihna?

Potrivit dispozitiilor art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat, pentru personalul contractual durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Pentru personalul din administratia publica, regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, potrivit dispozitiilor art. 25 din HG 250/1992 republicata in M.Of. nr. 118 din 13 iunie 1995, salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata, a caror durata insumata nu poate depasi 90 de zile lucratoare anual, pentru rezolvarea urmatoarelor situatii personale:
a) sustinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa, a examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa;
b) sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat;
c) prezentarea la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate.

Salariatii au dreptul la concedii fara plata, fara a fi limitat la 90 de zile in urmatoarele situatii:
a) ingrijirea copilului bolnav in varsta de peste 3 ani, in perioada indicata in certificatul medical; de acest drept beneficiaza atat mama salariata, cat si tatal salariat, daca mama copilului nu beneficiaza, pentru aceleasi motive, de concediu fara plata;
b) tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, parinte, pe timpul cat acestia se afla la tratament in strainatate -, in ambele situatii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii.

Concedii fara plata pot fi acordate si pentru interese personale, altele decat cele prevazute mai sus, pe durate stabilite prin acordul partilor.

In cazul in care perioadele de concedii medicale si de concedii fara plata insumate, au fost de 12 luni sau mai mari si s-au intins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii, in masura in care nu a fost efectuat in anul in care s-a ivit lipsa de la serviciu pentru motivele prevazute la alin. (1).

Pentru salariatii care se incadreaza in munca in timpul anului, durata concediului de odihna se va stabili proportional cu perioada lucrata de la incadrare la sfarsitul anului calendaristic respectiv, in raport cu vechimea in munca stabilita potrivit alin. (1).

Salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical sau in concedii fara plata acordate potrivit art. 25 alin. (3), nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an.

Prin urmare, si pentru personalul contractual si pentru functionarul public concediul fara plata diminueaza durata concediului de odihna.

Daca concediul fara plata a fost solicitat pentru formare profesionala situatia este diferita.
Astfel, concediile pentru formare profesionala reprezinta un drept al salariatilor, acestia avand dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala in temeiul art. 154 alin. (1) din Codul muncii , republicat. Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata potrivit alin. (2) din acelasi articol.

Potrivit art. 158 din Codul muncii , durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asmilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul.