Potrivit art. 6 din Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006, angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca, supravegherea sanatatii lucratorilor fiind asigurata prin medicii de medicina a muncii, potrivit art. 25 alin . (2) din acelasi act normativ. Totodata Codul muncii, prin art. 186 si urmatoarele introduc obligatia angajatorilor de a asigura accesul salariatilor la serviciul medical de medicina a muncii.
Cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca sunt stabilite prin HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. Angajatorul trebuie sa se afle in posesia unei evaluari a riscului asupra sanatatii lucratorilor.
Asadar, in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor. Potrivit art. 6 din HG 355/2007, angajatorii din orice domeniu de activitate, atat din sectorul public, cat si din sectorul privat, sunt obligati sa respecte reglementarile in vigoare privind supravegherea sanatatii lucratorilor.
Angajatorii din orice domeniu de activitate, atat din sectorul public, cat si din sectorul privat, sunt obligati sa respecte reglementarile in vigoare privind supravegherea sanatatii lucratorilor si sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in niciun fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale. Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: examenul medical la angajarea in munca, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii, promovarea sanatatii la locul de munca.
Potrivit art. 16 din HG 355/2007, examenul medical la angajarea in munca se face la solicitarea angajatorului, care va completa fisa de solicitare a examenului medical la angajare, conform modelului prevazut in anexa nr. 2, si fisa de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevazut in anexa nr. 3.
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
In functie de rezultatul examenului medical la angajarea in munca care stabileste eventualele riscuri si incompatibilitati, medicul de medicina muncii poate face propuneri pentru adaptarea postului de munca la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice si la starea de sanatate a lucratorului, indrumarea persoanei care urmeaza a fi angajata catre alte locuri de munca, includerea in circuitul informational si operational din sistemul sanitar a acelor persoane care necesita o supraveghere medicala deosebita.
Alin. (6) al aceluiasi articol precizeaza ca medicul specialist de medicina muncii, in baza fisei de solicitare a examenului medical la angajare, fisei de identificare a factorilor de risc profesional, dosarului medical si a examenelor medicale efectuate, completeaza fisa de aptitudine cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv.
Prin urmare, asa cum se mentioneaza si la art. 7 din HG 355/2007, angajatorii sunt obligati sa asigure supravegherea sanatatii lucratorilor prin servicii medicale de medicina muncii, suportand toate costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale, salariati neavand nici obligatie in acest sens.
In concluzie, incheierea unui contract de prestari servicii de medicina muncii va oferi angajatorului consultanta necesara, planul de investigatii si accesul la controale medicale conform HG 355/2007.