Managementul Resurselor Umane: Despre burnout, epuizarea profesionala a angajatilor

Foarte des amintim angajatilor faptul ca avem nevoie ca ei sa fie rezistenti la stres. In fapt, rezistenta la stres a devenit o cerinta foarte des intalnita in anunturile de recrutare.

La urma urmei, orice loc de munca poate deveni stresant daca:

- volumul de munca este prea ridicat;
- asteptarile superiorilor sunt prea ridicate;
- cerintele superiorilor nu sunt clare;
- obiectivele impuse nu sunt realizabile;
- termenele limita nu sunt realist impuse;
- salariile acordate nu sunt corecte;
- se sta mult peste program si eventual orele suplimentare nu sunt platite in mod corect.

Evident, lista de mai sus nu este exhaustiva. Daca am ruga fiecare angajat sa o completeze, am scrie un compendiu al factorilor declansatori de stres la locul de munca.

Dar astazi vreau sa discutam mai mult decat despre stres. As vrea sa intelegem conceptul de burnout.

Burnout - epuizarea angajatilor, stare la care se ajunge atunci cand raporturile de munca nu se mai deruleaza corect iar activitatile profesionale ale angajatului devin compromise in totalitate sau partial. Motivul este instalarea unei oboseli cronice, oboseala care apare atunci cand angajatul depune eforturi exagerate si/sau prelungite la locul de munca.

Asadar, stresul este doar unul dintre factorii care duc, in timp si daca nu sunt tinuti sub control, la starea de burnout, epuizare profesionala.

Care sunt factorii care duc la epuizarea profesionala a angajatilor:

- Lipsa intelegerii dintre superiori si subordonati, dintre colegi;

- Sarcinile nu sunt clar trasate. Se munceste foarte mult si acest lucru duce la epuizarea angajatilor;

- Munca presupune un consum psihic enorm;

- Munca devine inalt demotivanta;

- Angajatul nu mai are timp pentru viata sa personala si atunci echilibrul personal-profesional se deterioreaza.

- Activitatile profesionale nu pot fi indeplinite in mod eficient si simplu pentru ca nu exista resursele necesare (timp, energie, informatie) sau nu exista tehnologia potrivita.

- Munca fara pauze.


Lista de mai sus nu este nici ea macar aproape de final. Se apropie de 5% din totalul factorilor declansatori pentru epuizarea profesionala a angajatilor.

Exista numeroase companii in care superiorii considera ca isi motiveaza angajatii sa lucreze mai mult si mai bine aratandu-le nivelul crescut al somajului. Mai exista si superiori care cred ca cea mai buna cale de a motiva un angajat este sa ii arati ca rezultatele sale lasa de dorit si asa se va ambitiona sa faca mai mult si mai bine.

Mai sunt si superiori care cred ca stresul este intotdeauna un lucru bun in companii, ca stresul tine sangele in miscare si te face alert. Din pacate, multi nu fac diferenta dintre stres pozitiv si stresul negativ, cel care duce la burnout, epuizarea profesionala a angajatilor.

O mare parte dintre angajatii care formeaza media fluctuatiei in companii sunt oameni care au cedat nervos sau sunt aproape de aceasta limita pe care nu vrem sa o trecem. O cunoastem cu totii. O evitam. Iar atunci cand simtim ca ne apropiem de ea, facem tot posibilul sa schimbam directia de mers.

Cea mai mare parte dintre angajati pleaca din companiile in care nu se mai simt confortabil, acolo unde nu mai simt ca le este locul, unde considera ca viitorul nu mai este deloc stralucit pentru ei, unde experimenteaza stari indelungate de stres. Epuizarea profesionala se instaleaza adesea pe nesimtite si apoi lasa urme adanci.


Care sunt solutiile pe care angajatorii si angajatii deopotriva trebuie sa puna accent pentru a evita epuizarea profesionala:

- Evitati incarcarea exagerata cu sarcini si responsabilitati, oricat de mult vreti sa demonstrati ca puteti face fata.

- Evitati sa va asumati sarcini si responsabilitati pe care nu le intelegeti in mod integral si exhaustiv. Acceptati sa va implicati in proiectele pe care le intelegeti si care sunt in acord complet cu valorile si principiile in functie de care va guvernati viata.

- Evitati sa duceti conflicte cu superiorii sau cu alti colegi din departament. Managerul de Resurse Umane trebuie sa fie mediatorul in astfel de neintelegeri sau conflicte. La nevoie, schimbati departamentul.

- Cereti ajutorul atunci cand aveti prea multe sarcini sau cand termenul limita de predare este prea strans. Nimeni nu va poate cunoaste capacitatea de lucru mai bine decat voi insiva iar calitatea muncii trebuie intotdeauna sa fie mai importanta decat cantitatea rezultatelor obtinute.

In Japonia, moartea prin epuizare la locul de munca poarta numele de Karoshi. Este un fenomen des intalnit. "In anii 80 a fost pentru prima data recunoscuta si legalizata aceasta forma aparte a deceselor cauzate de epuizarea fizica si mentala din motive legate de viata profesionala. Instantele au admis si au investigat cererile de asociere a zei de decese ( prin infarct miocardic sau sinucidere, o mare parte) cu fenomenele tipice care faceau ravagii in randul angajatilor japonezi, provenind mai ales din clasa mijlocie. Printre aceste cauze erau:

- munca de noapte (peste programul de zi - cca 110 ore/saptamana);

- munca in week-end si lipsa concediilor (3.000 de ore de munca fara concediu, doar pauze de somn);

- obligarea de catre management de a parasi firma prin demisie sau de a te obliga sa-ti convingi alti colegi sa demisioneze.", precizeaza specialistii Consilier Codul Muncii.

Solutiile sunt numeroase. Dar toate pot fi puse in aplicare doar in momentul in care suntem constienti de existenta fenomenului de epuizare profesionala si in momentul in care il putem recunoaste in noi insine sau in randul celor din jur. De la recunoasterea fenomenului si pana la revenire nu trebuie sa fie decat un pas. Timpul de reactie trebuie sa fie cat mai mic. Recunoasteti simptomele epuizarii profesionale si luati masurile necesare pentru prevenire activa a acestui fenomen.

Sa aveti succes in tot ce faceti!