Accident in munca: Cum se acorda primul ajutor in cazul accidentelor soldate cu plagi

Intrebare: Care sunt masurile de prim ajutor in cazul accidentelor soldate cu plagi ?

Raspuns:
DEFINITIE
Plaga reprezinta orice intrerupere a continuitatii unui tesut, respectiv a tegumentelor, mucoaselor sau a tesuturilor mai profunde.

De cate feluri sunt plagile

Cunoasterea si recunoasterea tipului de plaga permite acordarea unui prim ajutor competent.
   
In general, plagile pot fi inchise sau deschise.
   
In functie de profunzimea lor, plagile  se impart in:

- escoriatii (julituri), care afecteaza numai straturile superficiale ale pielii;
- plagi superficiale, care afecteaza tegumentul in intregime si tesutul celular subcutanat;
- plagi profunde, atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati muschii, vasele, nervii, oasele sau alte organe.

In functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere, plagile se impart in:

-    plagi contuze (contuzii, vanatai) - cauzate de obicei de cadere sau de o lovitura cu un obiect contondent, rotunjit, neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului (pielii, epidermei). Riscul de infectie este redus.

Contuziile pot fi superficiale sau profunde. Cele superficiale pot fi sub forma echimozei (vanataii), cand este afectat tegumentul, sau sub forma seromului (hematomului), cand este afectat si tesutul subcutanat. Aceste cazuri nu necesita o interventie la locul accidentului. Contuziile profunde sunt insotite de rupturi musculare, nervoase, osoase sau viscerale.

- plagi zdrobite (laceratii) deschise, cu margini neregulate; distrugerile de tesuturi sunt mai mari, cu tendinta de necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organsim. Fiind favorizata inmultirea mai rapida a microbilor si deci infectia, vindecarea se produce mai greu.

- plagi taiate - provocate de obiecte taioase (cutite, cioburi) la nivelul tesutului moale. Aceste plagi prezinta margini regulate cu distrugeri minime de tesut. In general, sunt mai putin murdare decat juliturile, dar pot contine fragmente de sticla sau de alte materiale. Se vindeca usor.

- plagi intepate - cauzate de obiecte ascutite si taioase. Aceste rani pot avea orificii mici la suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand patrunderea microbilor in adancime. Infectiile la plagile intepate pot fi grave.

- plagi muscate - provocate de muscaturi de animale. Aceste plagi constau dintr-o asociere de plagi taiate si zdrobite. Ele prezinta o gravitate deosebita deoarece in gura poate exista o mare concentratie de agenti patogeni (de exemplu: virusul  turbarii, veninul viperei).

Acordarea primului ajutor in cazul accidentelor soldate cu plagi

Principalele obiective urmarite atunci cand se acorda primul ajutor in cazul accidentelor soldate cu plagi sunt:
• combaterea hemoragiei;
• prevenirea infectiei;
• combaterea durerii;
• prevenirea si combaterea socului.

Materialele de prim ajutor necesare in cazul plagilor sunt:
• comprese sterile, vata, fese, leucoplast;
• alcool sanitar, tinctura de iod sau metosept;
• apa oxigenata sau tablete de perogen (10 tablete/200 ml apa);
• solutie de cloramina (4 tablete/1l de apa); solutie de permanganat de potasiu; rivanol; tinctura de iod; apa fiarta 30 de minute si racita;
• medicamente care combat durerea: algocalmin, antinevralgic etc.

Prevenirea infectiilor

In afara hemoragiilor, un pericol imediat si important in cazul plagilor il constituie infectiile. Plagile reprezinta porti de intrare pentru micorbii aflati pe suprafata pielii ranite, precum si pentru cei din mediul extern. Pielea intacta, sanatoasa nu permite patrunderea acestora in tesuturi, avand un rol antiinfectios important.

Se considera ca toate plagile sunt infectate intr-o anumita masura prin:
• microbii care patrund in rana odata cu agentul  agresor;
• corpii straini din plaga: pamant, stofa, par, nisip etc;
• microbii ce patrund ulterior, daca ingrijirile nu sunt corespunzatoare (maini sau obiecte nesterile etc.)

In plus, tesuturile zdrobite, secretiile si sangele acumulat in aceste tesuturi reprezinta un mediu prielnic pentru inmultirea microbilor. Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa se manifesta dupa circa 6 ore si este complet instalata in 24 de ore. De aceea, dupa acordarea unui prim ajutor eficient si corect, tratarea calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6 ore de la producere.

Reguli privind primul pansament

Avand in vedere ca de primul pansament depinde evolutia ulterioara a plagii, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
• Plaga nu trebuie pansata cu orice si oricum! Plaga este o poarta larga deschisa microbilor patogeni si nu este permis sa contribuim si noi la infectarea ei.
• O hemoragie importanta nu trebuie neglijata pe motivul ca trebuie sa fie pregatite mai intai cele necesare pentru pansat. In caz ca sangele tasneste din plaga sau se scurge intr-o cantitate apreciabila, primul ajutor se va adresa imediat hemoragiei.
• Corpii straini care nu pot fi inlaturati cu apa oxigenata (de exemplu, o aschie infipta, un cutit infipt in rana etc.) se lasa pe loc, din cauza pericolului de sangerare.
• O plaga nu va fi stearsa cu comprese. Trebuie sa se procedeze rapid si cu blandete, fara gesturi dezordonate si inutile.
• Pe rana proaspata nu se vor aplica substante grase, de tipul alifiilor sulfamidate sau al alifiilor cu antibiotice. Grasimile impiedica drenajul secretiilor din plaga, anihiland actiunea absorbanta a pansamentului. Substantele grase se folosesc mai tarziu, cand plaga se usuca si pansamentul tinde sa se lipeasca.
• Mainile trebuie spalate cu apa si sapun inainte de acordarea primului ajutor.
• Nu trebuie sa se tuseasca sau sa se respire deasupra unei plagi.
• Nu trebuie atinse plaga sau partea bandajului care va veni in contact cu plaga.
• Plaga trebuie acoperita cat mai rapid cu un pansament steril sau macar cu unul care este curat.
• Imediat dupa acordarea primului ajutor, mainile sau alte parti ale corpului care au venit in contact cu plaga trebuie bine spalate, pentru a evita propria infectare.

Toaleta plagilor
               
Acordarea primului ajutor trebuie sa inceapa prin prevenirea suprainfectarii plagii, protejand-o de orice contact cu obiecte murdare, nesterile (maini, instrumente, materiale de pansat etc.). Principalul mijloc de protejare este reprezentat de aplicarea pansamentelor care variaza in functie de intinderea, profunzimea si localizarea plagilor.

Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor. Se va proceda astfel:
- Se curata zona cu ajutorul unei comprese sterile, pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur. Nu se utilizeaza vata la aceste manevre, pentru a nu lasa scame ce pot impiedica vindecarea.
- Se spala apoi pielea din jur, utilizand substante detergente (sapun lichid, bromocet, benzina etc.).
- Se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu ajutorul unor substante antispetice (alcool, tinctura de iod, rivanol), folosind, de asemenea, comprese sterile. Se va evita patrunderea acestora in plaga, deoarece sunt iritante.
- Pentru a indeparta eventualii corpi straini din plaga, cea mai buna metoda consta in a turna pe plaga apa oxigenata. Aceasta, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii corpi straini, realizand in acelasi timp si dezinfectia plagii.
- Corpii straini care nu pot fi inlaturati cu apa oxigenata (de exemplu, aschii, cutite etc.) se lasa pe loc, din cauza pericolului de sangerare.
- Se va incerca extragerea cu ajutorul unei pensete sterile (eventual sterilizata la flacara) sau cu degetele (unghiile), dupa o buna dezinfectare (alcool, tinctura de iod, apa si sapun) numai a corpilor straini superficiali si care nu au fost indepartati de lichidul turnat.
- Rana se dezinfecteaza apoi cu o solutie de cloramina, permanganat de potasiu, rivanol sau din nou cu apa oxigenata.
- Daca rana este intr-o regiune cu par, este important sa se efectueze o barbierire a zonei din jurul ei (daca este posibil), dupa care se va dezinfecta din nou pielea din jurul ranii cu alcool, tinctura de iod etc.
- Se acopera apoi plaga cu un strat de comprese sterile, se aduaga eventual un strat de vata, dupa care se efectueaza bandajarea in vederea mentinerii pansamentului.
- In cazul ranilor care sangereaza, straturile de comprese si vata vor fi mai groase; inainte de bandajare, pe pansamentul aplicat se va pune o fasa nederulata peste care se aplica bandajul cat mai strans.
- In situatia in care sangele imbiba mai departe pansamentul si nu se opreste, se vor lua masurile de oprire a hemoragiilor.

ATENTIE! Sudura ranilor este de competenta exclusiva a cadrelor sanitare (a salvatorilor de gradul I si II).