Durata legala a concediului de odihna

Salariatii din sectorul privat

Durata concediului de odihna se stabileste pe calea negocierilor colective si individuale.
Se poate tine cont de diverse criterii: vechimea inmunca, vechimea in specialitate, varsta sau specificul activitatii (altele decat acelea pentru care legea sau contractele colective prevad concediu de odihna suplimentar).

Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare, potrivit art. 145 alin. (1) din Codul muncii. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si este prevazuta in contractul individual de munca.

In cazul salariatilor care debuteaza in activitate, contractul colectiv de munca la nivel national prevede acordarea in primul an inscris in cartea de munca a unui numar de 20 de zile lucratoare de concediu de odihna.

Salariatii din unitatile bugetare

Durata concediului de odihna pentru salariatii din unitatile bugetare se stabileste in raport cu vechimea in munca. Vechimea in munca reprezinta perioada cat s-a prestat activitate in baza contractului individual de munca, conform art. 16 alin. (3) din Codul muncii.

Salariatii bugetari au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 18-25 zile lucratoare, in raport cu vechimea in munca, dupa cum urmeaza:

Vechimea in munca - Durata concediului
– pana la 5 ani - 18 zile lucratoare
– intre 5 si 15 ani - 21 zile lucratoare
– peste 15 ani - 25 zile lucratoare

Salariatii detasati

Durata concediului de odihna al salariatilor detasati este cea stabilita prin negociere cu unitatea de la care se detaseaza, cu exceptia cazului in care unitatea unde se detaseaza acorda un concediu de odihna mai mare (art. 47 alin. (2) din Codul muncii).

Acordarea efectiva a concediului de odihna se va face, de regula, in concordanta cu programarea realizata la unitatea cedenta, cu exceptia situatiei in care partile convin altfel prin actul de detasare.

Salariatii cu contract de munca cu timp partial

Dispozitiile initiale ale Codului muncii introduceau o regula clara de departajare a personalului care isi desfasura activitatea in baza contractului individual de munca cu timp partial.

Astfel, pentru un salariat care isi desfasura activitatea in baza unui contract de munca cu timp partial de 2 ore, durata anuala a concediului de odihna era, spre exemplu, de 24 de zile lucratoare, raportata la timpul de lucru efectiv. Acest salariat beneficia, prin aplicarea stricta a regulii proportionalitatii, de 6 zile efective de concediu de odihna.

ATENTIE!
Prin abrogarea prevederilor art. 145 alin. (4) din Codulmuncii, regula proportionalitatii duratei concediului de odihna cu timpul efectiv dispare.

Astfel, in prezent, in cazul exemplului dat, salariatul va beneficia de un concediu de odihna anual de 24 de zile lucratoare. Evident, baza de calcul a indemnizatiei aferente concediului se va raporta la nivelul veniturilor negociate contractual.

Tinerii in varsta de pana la 18 ani

Durata concediului de odihna in cazul acestei categorii de personal se stabileste prin insumarea concediului de odihna obisnuit cu concediul de odihna suplimentar.
Prin urmare, in conformitate cu prevederile Codului muncii, la o durata minima a concediului de odihna anual de 20 de zile lucratoare stabilita de prevederile art. 145 alin. (1) din Codulmuncii se adauga unminimde 3 zile de concediu suplimentar reglementat de art. 147 din Codul muncii.

C = 20 + 3 = 23 zile

La stabilirea duratei concediului de odihna se ia in considerare varsta pe care tanarul o are la data de 1 ianuarie a anului calendaristic respectiv.

Salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical sau in concedii fara plata, nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an (art. 5 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992).

In cazul in care perioadele de concedii medicale si de concedii fara plata, insumate, au fost de 12 luni sau mai mari si s-au intins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii, in masura in care nu a fost efectuat in anul in care s-a ivit lipsa de la serviciu.